Sursa Foto: Pexels.com
În timp ce SUA continuă să conteste acest tip de mărci de protecție europene, unele țări din afara arealului UE profită de potențialul lor prin adevărate strategii guvernamentale. Printre ele, Turcia și China.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În Turcia, de exemplu, piața indică o cerere tot mai mare pentru produsele DOP. Nu după cele europene, ci după produsele turcești cu denumire de origine. Potrivit ziarului de business Il Sore 24 Ore, Ankara desfășoară o strategie agresivă de valorizare a patrimoniului agroalimentar și artizanal autohton prin intermediul sistemului european al indicațiilor geografice, vizând cu hotărâre internaționalizarea producției, în special pe piața UE.
Registrul european al produselor DOP și IGP este deschis și înregistrărilor din afara UE. De fapt, deschiderea către țările extra-comunitare a fost o cerință expresă a OMC (Organizația Mondială a Comerțului) în 2006 pentru a contracara acuzațiile aduse sistemului UE că ar împiedica concurența. Odată ce registrul a fost deschis tuturor produselor, indiferent de țară, criticile la adresa sa s-au estompat parțial. Deși acestea nu au dispărut (SUA continuă să conteste registrul), e totuși semnificativ faptul că sistemul câștigă teren și în afara UE, prin noile cereri de înregistrare, notează cotidianul italian.
China are cele mai multe produse recunoscute în UE, dintre statele non comunitare
Pe primul loc între țările din afara UE în privința înregistrărilor DOP și IGP se află China, care are în prezent 110 denumiri recunoscute (99 pentru alimente, 7 pentru vinuri și 4 pentru băuturi spirtoase), fie direct înscrise, fie protejate în cadrul acordurilor bilaterale.
Pe locul al doilea se află Turcia, care a accelerat considerabil acest proces în ultimele luni. Din cele 90 de cereri de înregistrare venite din 17 țări și aflate în prezent în analiza Bruxelles-ului, 69 provin din Turcia, adică peste trei din patru. În frunte se află „Giresun Tombul Fındığı PDO” – adică „Aluna turcească DOP”.
„În 2023 ministrul turc al Industriei și Tehnologiei, Mustafa Varank, a lansat o adevărată „mobilizare internațională pentru IG”, declarând intenția Ankarei de a atinge pragul de 100 de Indicații Geografice turcești recunoscute în UE”, explică reprezentanții Fundației italiene Qualivita, care de peste două decenii monitorizează universul economiei DOP.
„Turcia este un partener-cheie pentru Uniunea Europeană în domeniul IG. Rolul activ al Turciei în acest proces este binevenit. Cred că discuțiile aflate în desfășurare vor fi fructuoase pentru ambele părți”, a declarat João Onofre, șeful Departamentului pentru produse IGP din cadrul Comisiei Europene.
Creșterea interesului și în alte regiuni ale lumii pentru sistemul indicațiilor geografice se datorează capacității demonstrate, în peste treizeci de ani de existență, de a crea valoare și de a o redistribui în teritoriile de origine, devenind și un motor pentru turism. Aceste aspecte încep să atragă adepți dincolo de granițele Europei și, pe termen lung, ar putea întări întregul sistem împotriva atacurilor venite din țări, precum SUA, care încă îl contestă.
Turcia luptă să ajungă din urmă China la capitolul mărcilor alimentare protejate
Este evident că Turcia, explică Mauro Rosati, directorul Fundației Qualivita, caută o apropiere de Europa printr-o poziționare solidă pe piața produselor de calitate, valorificând proximitatea geografică și potențialul turistic. Cu obiectivul declarat de a ajunge la 100 de Indicații Geografice recunoscute de UE, Ankara vizează nivelul Chinei, dar cu un avantaj competitiv: o afinitate culturală mai mare și o logistică mai favorabilă pentru accesul pe piața europeană.
Acest proces reprezintă, pe de o parte, o oportunitate de consolidare a sistemului IG la nivel internațional, dar ridică și o întrebare legată de cum pot fi garantate controale eficiente în țările terțe care comercializează produse sub mărci de calitate europene, mai spune el.
