Sursa foto: Pexels
Laptele în ceai este un amestec vechi de secole, fiind una dintre cele mai populare băuturi de pe planetă. Totuși, uniunea dintre ceai și lapte nu a existat mereu. Așadar, înainte de a adăuga puțin de lapte delicios în ceaiul de dimineață, explorează, potrivit arlafood.co.uk, trecutul acestei combinații celebre din Marea Britanie. De asemenea, află și ce explicație științifică se ascunde în spatele acestei combinații.
De unde a început totul? Ceaiul a ajuns pentru prima dată în Marea Britanie în secolul XVII, importat din China, unde deja era o băutură populară. Totuși, înainte de a deveni un aliment de bază în casele britanicilor, ceaiul era ceva ce doar cei foarte bogați își permiteau. Pregătirea unei cești de ceai era un gest prin care cineva își arăta statutul, iar ceaiul în Marea Britanie putea fi găsit, de obicei, doar în bucătăriile regale sau ale celor foarte bogați.
Fieberea apei pentru ceai, o metodă de a preveni bolile transmise prin apă
Primul magazin de ceai… pentru doamne a fost deschis în 1717, iar în decadele următoare, dragostea britanicilor pentru această băutură a luat amploare.
Fierberea apei pentru ceai era o metodă sănătoasă de a consuma apă pură – încălzirea o curăța de orice microbi ce generau boli transmise prin apă. Această senzație de… curățenie a făcut ca această licoare, ceaiul, să devină o băutură populară, nu doar datorită luxului asociat cu acesta.
Ideea adăugării laptelui în ceai s-ar fi născut în Tibet și ar fi pornit de la untul de iac
Ceaiul și laptele – o combinație de neuitat. Deși par inseparabile, ceaiul și laptele nu au coexistat întotdeauna în aceeași cană – mai ales în Marea Britanie.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Ideea de a adăuga lapte în ceai se crede că a apărut pentru prima dată la poalele Munților Himalaya, în Tibet. Tibetanii adăugau, traditional, unt de iac în ceaiul lor, pentru a adăuga calorii suplimentare în dietă – lucru esențial în timpul iernilor reci din munți.
Se spune că ceaiul cu lapte a apărut în Franța, înainte de a ajunge peste Canalul Mânecii, fiind, adesea, servit alături de o cană mică cu lapte, în saloanele de ceai din Parisul secolului XVII. Adăugarea de lapte nu numai că era văzută ca o metodă de a răci ceaiul și de a reduce amăreala băuturii, dar prevenea și fisurarea cănilor de porțelan, din cauza apei fierte.
Ce punem mai întâi în cană, laptele sau ceaiul?
Istoric vorbind, laptele era primul adăugat în ceai pentru a păstra porțelanul fin al cănilor. Căniile moderne nu mai au nevoie de acest lucru, așa că, de obicei, laptele este adăugat după ceai pentru a îmbunătăți, uneori, gustul amărui.
Ce rol are laptele în ceai?
Laptele adăugat în ceai are rolul de a bloca efectul taninurilor și de a dilua gustul amărui al licorii. În plus, crește valoarea nutritivă a ceaiului, iar taninurile din acesta sunt împiedicate să mai inhibe absorbția fierului în organism. Pentru că, da, un ceai băut în timpul mesei, indiferent de tipul lui, dar cel negru cu precădere, este știut că reduce absorbția de fier din alimente și chiar din suplimente cu până la 80%. Așadar, taninurile se “leagă” de lapte, în loc să se împiedice absorbția fierului.
