Tot mai puține animale se vând în târgurile tradiționale din județul Buzău, în contextul limitării comercializării impuse de pesta porcină africană și pesta micilor rumegătoare

De şapte ani, în târgurile din judeţul Buzău, principalele pieţe de desfacere din mediul rural, comercianţii nu au mai putut să îşi vândă animalele, ca urmare a restricţiilor impuse de evoluţia pestei porcine africane, măsurile fiind în vigoare şi în prezent, fapt care a dus la o scădere a efectivelor deţinute de crescători, transmite Agerpres.

Înainte de sosirea anotimpului rece, în lunile septembrie şi octombrie, târgurile din judeţul Buzău strângeau un număr mare de comercianţi şi oameni aflaţi în căutare de cereale, legume, fructe, materiale lemnoase, produse de uz gospodăresc şi animale.

Dacă, în prezent, târgurile continuă să ofere o gamă largă de produse, de la cele agricole şi de uz casnic, până la articole vestimentare şi bunuri electronice, animalele nu mai pot fi comercializate decât în spaţii autorizare sanitar-veterinar.

Unul dintre târgurile tradiţionale, care strânge comercianţi din întreg judeţul, situat în comuna Smeeni, se află în aceeaşi situaţie. Cu toate că se bucură de recunoaştere câştigată de-a lungul timpului, stârnind interesul unor comercianţi sosiţi până şi din Câmpia Română, în momentul de faţă în târg nu mai pot fi vândute animale, în special porci.

Vânzarea animalelor în târguri, suspendată din 2018, cu excepția unor spații autorizate DSVS

“Situat la marginea localităţii, lângă râul Călmăţui, Târgul de la Smeeni este catalogat de cei mai mulţi dintre comercianţii care vând prin pieţele şi oboarele din judeţ ca fiind cel mai mare târg din zona de sud a judeţului Buzău. Situat pe o suprafaţă de aproximativ 5 hectare în fiecare sâmbătă vin aici peste 1.000 de oameni din toată partea de sud a Buzăului. Majoritatea sunt localnici din Smeeni, însă târguielile şi le fac la fel de bine şi cei din Gherăseni, Brădeanu, Maxenu, Ţinteşti, Pogoanele, Costeşti Gălbinaşi, Padina, zona Râmnicului sau oraşul Buzău. Cei care-şi vând marfa aici vin din aproape toate colţurile ţării. Sunt aici comercianţi de la Întorsura Buzăului, din Ialomiţa, Prahova, Vrancea chiar şi Braşov.

Înfiinţat la sfârşitul anilor ’90, târgul este deschis în fiecare sâmbată, între orele 6:00 şi 10:00. Cei interesaţi pot vinde sau cumpăra de la cereale (porumb, grâu, orz, floarea-soarelui), dar şi păsări, peşte, fructe şi legume pe alese, până la îmbrăcăminte, mobilă, cherestea sau produse de feronerie. Dacă în urmă cu câţiva ani aici se vindeau şi animale, respectiv porci sau oi, acestea nu mai pot fi comercializate, fiind impuse restricţii din cauza pestei porcine africane şi a pestei micilor rumegătoare”, a declarat pentru Agerpres viceprimarul comunei Smeeni, Răzvan Nicula.

Potrivit Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVS) Buzău, comerţul cu animalel a fost suspendat încă din anul 2018, odată cu apariţia primelor cazuri de pestă porcină africană.

“Sunt autorizate sanitar-veterinar trei obiective: S.C. Pieţe Târguri şi Oboare, din municipiul Buzău, Târguri şi Oboare Râmnicu Sărat din Aleea Industriilor şi Târgul de Animale Primăria Ruşeţu. Din cauza evoluţiei pestei porcine africane, încă din 2018 activitatea de comercializare a animalelor în toate târgurile a fost suspendată, pentru verificarea respectării acestei decizii efectuându-se verificări periodice în cele trei târguri autorizate sanitar-veterinar, precum şi în târgurile neînregistrate legal din localităţile Smeeni, Pătârlagele, Berca şi Beceni”, au explicat reprezentanţii DSVSA Buzău.

Specialiştii susţin că persoanele care vor să îşi vândă animalele se pot deplasa cu acestea doar în situaţia în care deţin certificat sanitar-veterinar, document de mişcare şi avizul interjudeţean emis de DSVSA pentru cele care pleacă în alte judeţe.

Scade interesul pentru creșterea animalelor

Ultimii ani au însemnat şi o scădere a interesului pentru creşterea animalelor, atât pe fondul restricţiilor impuse de autorităţi, dar şi ca urmare a preţurilor ridicate pentru hrana animalelor sau a lipsei cerealelor, din cauza secetei.

“Prin prisma preţurilor, activitatea aceasta nu mai este aşa de profitabilă, fiind într-o zonă în care porumbul este calamitat în proporţie de aproximativ 100%, să cumperi din altă parte şi să hrăneşti porcul, vorbesc în gospodăria tradiţională, atunci cheltuiala este foarte mare faţă de preţul pe care poate să îl obţină şi, în contextul privind numărul de animale într-o gospodărie, nu mai văd un număr de porci care să fie îndreptat spre piaţă. Furajele sunt scumpe, omul dacă mai creşte, creşte unul pentru el. Înainte nu se găsea carne şi era un mijloc de a-ţi procura din târguri sau din gospodării, acum, când este carne peste tot, omul s-a reorientat şi cumpără pentru o anumită sumă. Târgurile erau benefice, numărul de animale pe gospodărie era foarte mare”, spune Ion Enache, agricultor.

Autorităţile au constatat o reducere a efectivelor de animale la nivelul judeţului Buzău. Astfel, la bovine a fost înregistrată o scădere semnificativă a şeptelului, iar la celelalte specii se remarcă o constantă sau scăderi într-o proporţie mai mică.

“Anul 2015: număr bovine – 64.738, număr ovine – 287.492, număr caprine – 51.493, număr suine – 72.105. Anul 2020: număr bovine – 33.718, număr ovine – 244.935, număr caprine – 44.467, număr suine – 67.990. Anul 2025: număr bovine – 28.678, număr ovine – 240.480, număr caprine – 41.000, număr suine – 43.951”, arată datele DSVSA Buzău.