Sursa foto: Inquam Photo
- Guvernul Bolojan a suspendat, prin ”Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare”, programul INVESTALIM, lansat de PSD cu promisiunea că va dezvolta producția de alimente din România, finanțarea totală fiind de aproape 600 de milioane de euro, de la bugetul de stat.
- Suspendarea programului are însă un efect slab în ce privește reducerea cheltuielilor. Din valoarea schemei totale, de 590.000.000 de euro, statul trebuie să plătească 437.576.241,2 euro, pentru a onora acordurile de finanțare deja încheiate și care nu intră sub incidența legii privind unele măsuri fiscal-bugetare asumată de guvern.
- INVESTALIM, un program fără indicatori de performanță clar stabiliți în ce privește succesul în piața agroalimentară: extinderea producției nu garantează vânzări mai bune.
- Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a susținut cu fiecare ocazie că aceste investiții vor face din România ”principalul producător de produse agroalimentare din sud-estul Europei”.
- Obiectiv derutant, fiindcă România este oricum cel mai important producător de produse agroalimentare din sud-estul Europei. Plătim de la bugetul de stat bani cu nemiluita, clienților de partid, pentru a ajunge acolo unde suntem deja.
Greii scapă de suspendare
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Programul INVESTALIM a fost aprobat prin OUG 65, în iunie 2023, în timpul mandatului de premier al lui Marcel Ciolacu, care deținea și funcția de președinte al PSD. INVESTALIM are ca perioadă de derulare 2023 – 2026, cu o finanțare totală de 590.000.000 de euro, pentru dezvoltarea și susținerea industriei alimentare.
Potrivit unui răspuns oferit G4Food de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( MADR ) au fost deja semnate acorduri de finanțare cu 20 de beneficiari, dintr-un total de 37 de firme selectate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR ), subordonată MADR.
În iulie, Guvernul Bolojan decide suspendarea INVESTALIM, prin art. L din ”Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare”:
”În anul 2025, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2023 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare şi susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023 – 2026, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu emite acorduri noi pentru finanțare în cadrul Programului „INVESTALIM”.
Prevederea guvernamentală, este limpede, nu acoperă și acordurile de finanțare deja semnate. Acestea rămân în vigoare, nu sunt afectate de măsurile de austeritate aplicate altor categorii de beneficiari ai banilor publici.
Statul plătește celor 20 de firme care au încheiat acordurile de finanțare sumele aferente proiectului selectat.
Nume și sume
Care este suma totală pe care statul trebuie să o achite celor 20 de beneficiari? Cât la sută reprezintă din valoarea schemei aprobate pentru INVESTALIM, în 2023, de 590.000.000 de euro?
MADR nu a comunicat și suma de bani pe care o încasează fiecare beneficiar de la bugetul de stat. AFIR a publicat însă pe site-ul propriu, în 23 septembrie 2024, lista finală cu 37 de proiecte eligibile, menționând valoarea financiară a fiecărui proiect.
G4Food a calculat suma totală a celor 20 de proiecte pentru care au fost deja încheiate acordurile de finanțare. Rezultatul este 2.187.881.206 de lei sau 437.576.241,2 euro.
Această sumă reprezintă 74,17% din valoarea totală a schemei de finanțare aprobată pentru INVESTALIM.
20 de beneficiari încasează trei sferturi din suma totală, în timp ce restul de 17 beneficiari, care nu au încheiat încă acorduri de finanțare și nu vor încheia anul acesta, ar trebui să împartă restul de 25% din suma totală.
Cine sunt cei 20 de beneficiari, potrivit listei puse la dispoziția G4Food de MADR și ce sume au fost aprobate, potrivit listei publicate pe site-ul AFIR:
1.Vivendi Food SRL – 235.989.026 lei
2. Barret Family SRL – 234.891.695 lei
3. SC Cris Tim Holding SRL – 226.557.286 lei
4. Ana și Cornel SRL – 192.659.200 lei
5. Microfruits SA – 164.191.744 lei
6.Poarta Deltei SRL – 119.230.211 lei
7.Interagroaliment SRL – 140.684.518 lei
8.Dorostal Trade SRL – 131.142.802 lei
9.Global Grain International SRL – 121.331.721 lei
10.Aaylex One SA – 112.625.759
11.SC Nertrans Cargo SRL – 103.234.354 lei
12.Fabrica de Zahăr Premium Luduș SA – 62.581.810 lei
13.Aldis SRL – 61.911.926 lei
14.Derpan SRL – 71.060.086 lei
15.Tinervis Group SRL – 57.288.011 lei
16.Olifdacom SRL – 49.748.608 lei
17.Expertarom Food & Ingredients SRL – 30.405.461 lei
18.Oltina Impex Prod Com SRL – 32.950.233 lei
19.SC Octavian Deb Company – 29.207.375 lei
20.Sagrod SRL – 10.189.380 lei.
Printre beneficiari se află și Fabrica de Zahăr din Luduș, cu o finanțare de la bugetul de stat de 62.581.354 lei.
Firma este deținută de Mihaela Neagu, o apropiată a lui Paul Stănescu, potrivit informațiilor G4Media.
”Mihaela Neagu, supranumită ”regina contractelor cu statul”, a fost o apariție surprinzătoare în primul rând al dezbaterii electorale de la Antena 3 din noiembrie 2024, ediție dedicată lui Marcel Ciolacu. Mihaela Neagu a stat între greii partidului Sorin Grindeanu și Paul Stănescu, în timp ce alți lideri PSD au stat în rândul doi de public.
La acel moment, liderii PSD au declarat că nu știu cine a adus-o pe Neagu la dezbatere, dar ulterior a apărut informația că Paul Stănescu a invitat-o.
Firmele controlate de Mihaela Elena Neagu s-au remarcat în ultimul deceniu prin zeci de contracte cu statul: de la ministere, agenții guvernamentale, primării, companii deținute de primării sau companii deținute de ministere”.
Cei trei mari beneficiari
Cea mai mare sumă este oferită în contul Vivendi Food SRL. Procentual, acest beneficiar încasează 8% din valoarea totală a schemei de finanțare a INVESTALIM.
G4Food a arătat deja că firma Vivendi Food a fost cumpărată de grupul Carmistin, deținut de Iustin Paraschiv. Practic, grupul Carmistin, în urma achiziției Vivendi Food, devine beneficiarul celor peste 47.000.000 de euro, bani alocați din INVESTALIM.
Vivendi Food SRL a avut sediul inițial în Slatina, orașul de reședință al județului Olt, fieful politic al Paul Stănescu, senator și secretar general al PSD.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, un susținător fervent al programului INVESTALIM, este deputat PSD de Olt.
Mai precizăm că firma ”Ana și Cornel”, care beneficiază de 192.659.200 de lei, aparține tot familiei Paraschiv.
Pe locul II se situează Barret Family SRL, din județul Vâlcea, cu un procent de 7,96% din suma totală.
Pe locul III se plasează Cris Tim SRL, cu un procent de 7,68% din suma totală.
Cele trei companii primesc împreună 23,64 % din suma totală. Trei beneficiari, așadar, încasează aproape un sfert din valoarea schemei de finanțare INVESTALIM.
Pentru comparație, schema de finanțare pentru măsura DR 23 din Planul strategic este de 164.929.100 euro contribuţie publică, din care Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ( FEADR ) 138.750.000 euro și buget de stat estimat 26.179.100 euro.
Cum a fost motivată lansarea INVESTALIM
În OUG 65/2023, la art. 2, este menționat că obiectivul programului este ”dezvoltarea regională pentru înființarea sau dezvoltarea capacităților de producție din industria alimentară, care asigură, în principal, următoarele:
a) reducerea deficitului comercial al sectorului agroalimentar prin realizarea unei producții interne de bunuri alimentare competitivă pe piața internă și externă;
b) stimularea investițiilor în județele cu resurse agricole sau în județele mai puțin dezvoltate;
c) susținerea modernizării tehnologice a capacităților de producție existente, pentru a se preveni închiderea acestora;
d) asigurarea unui consum sănătos pentru populație, cu bunuri alimentare de calitate”.
Formulările din ordonanța de urgență sunt generale, nu sunt niște indicatori de performanță: cu cât trebuie să crească producția, ce cotă de piață ar urma să câștige beneficiarii, atât în intern, cât și la extern, în ce constă calitatea produselor, astfel încât să asigure un consum sănătos pentru populație.
Acești indicatori de performanță lipsesc și din Procedura de implementare a programului INVESTALIM, aprobată prin HG 844/2023.
Punctajul a fost stabilit după următoarele criterii:
-schimbarea fundamentală a procesului general de producţie a produsului (produselor) vizat(e) de investiţia în unitate;
– extinderea capacităţii unei unităţi existente;
– diversificarea producţiei unei unităţi prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate;
– înfiinţarea unei noi unităţi de o întreprindere nou-înfiinţată;
– înfiinţarea unei noi unităţi de o întreprindere în activitate.
Aplicanților li s-a cerut să justifice investiția prin:
-prezentarea pieţei relevante a produselor realizate ca urmare a implementării investiţiei sub aspectul cererii, ofertei şi preţului, precum şi ariei geografice în care acestea se comercializează;
-cuantificarea şi justificarea capacităţii de producţie şi a gradului de utilizare a acesteia aferentă activităţii existente, pentru întreprinderile în activitate, cea aferentă investiţiei, precum şi fundamentarea necesităţii creşterii capacităţii de producţie existente prin implementarea investiţiei;
-analiza şi fundamentarea proiecţiilor financiare pentru perioada implementării investiţiei şi 5 ani de la data finalizării acesteia;
-fundamentarea cifrei de afaceri prin prezentarea de documente justificative din care să rezulte că există asigurarea vânzării produselor obţinute ca urmare a realizării investiţiei.
Lipsesc ciferele, parametri de succes ai programului: cu cât au estimat autorii că va scădea deficitul comercial? Care va fi gradul de dezvoltare locală după implementarea investiției? Cum va crește calitatea produselor agroalimentare?
Programul a fost lansat fără o motivare publică a performanțelor care urmează să fie atinse. Totul este vag, mai puțin sumele acordate și încasate de beneficiari. Ei vor construi, vor angaja oameni, dar efectul pozitiv în piață nu este asumat.
Ministrul Florin Barbu este un promotor înfocat al INVESTALIM. Oficialul a postat pe Facebook următoarele mesaje:
”1. INVESTIM ÎN PRODUCȚIA ROMÂNEASCĂ
20 de acorduri de finanțare prin Programul INVESTALIM au fost semnate până la această dată. În total, sunt peste 3.6 miliarde de lei care sunt investiți în noi fabrici de prelucrare și conservare a cărnii, a peștelui, a fructelor și legumelor, fabricarea produselor lactate, de morărit, de panificație și a zahărului.
Pentru 8 dintre aceste fabrici lucrările de construcție sau de extindere deja au început. Și ce este și mai important: aceste fabrici se construiesc în toate regiunile țării.
Creștem producția românească de alimente!
2.Producătorii români obțin alimente cu gust și cu etichetă curată. A venit timpul ca produsele românești de calitate să își facă din ce în ce mai simțită prezența pe piața europeană!
Prin investițiile în procesare de peste 2 miliarde de euro, pe care le-am demarat în ultimii doi ani, România poate deveni principalul producător de produse agroalimentare din sud-estul Europei”.
În cele 2 miliarde de euro, ministrul a inclus probabil și fondurile europene. Cât privește obiectivul ca România să devină ”principalul producător de produse agroalimentare din sud-estul Europei”, precizez că România este deja principalul producător de alimente din sud-estul Europei. România este al șaptelea producător de alimente la nivelul Uniunii Europene. Suntem deasupra Bulgariei, Greciei, Sloveniei, Croației și Ungariei, ca să enumăr numai statele membre ale UE. Să nu mai zic de Albania și statele din fosta Iugoslavie.
Două miliarde de euro ca să ajungem unde suntem deja!
În ce privește succesul în piață, acesta nu poate fi garantat de creșterea producției. Marfa poate rămâne pe stoc. Cu excepția situației în care politicienii nu și-au propus să facă presiunii asupra marilor retaileri ca să cumpere produsele beneficiarilor INVESTALIM. Ceea ce ar însemna vicierea pieței libere. Acesta ar fi o situație extremă. În fond, dacă banii au ajuns la beneficiari, putem spune că obiectivul a fost atins. Mulțumiți sunt și politicienii, și clienții lor. restul este mai puțin important. Ne putem lăuda că suntem cel mai mare producător de alimente din sud-estul Europei. Era deja și înainte să fie cheltuite sume uriașe de la bugetul public. Banii să circule dinspre bugetul public spre conturi private, camuflați de marile vorbe ministeriale!
