Un studiu recent al Universității Guelph a dezvăluit o tendință surprinzătoare în rândul reginelor bondarilor: acestea aleg solul contaminat cu pesticide, în locul solului curat pentru hibernare.
Această cercetare, publicată recent în Science of the Total Environment, și preluată de lebulletin.com explorează cum reginele anumitor specii de insecte, cum ar fi bondarii, sunt atrase de solul contaminat cu pesticide. Conform studiului, reginele sunt adesea atrase de zonele în care se găsesc pesticide, chiar dacă aceste substanțe le pot dăuna sănătății și supraviețuirii.
Acest comportament neașteptat a stârnit îngrijorări cu privire la sănătatea și supraviețuirea acestor polenizatori. Cercetătorii Nigel Raine și Sabrina Rondeau au efectuat experimente pe teren, în care reginele de bondari nou apărute au avut de ales între sol curat și sol contaminat cu pesticide comune. În mod surprinzător, reginele au fost de două ori mai predispuse să aleagă solul care conținea pesticide. Deși majoritatea au supraviețuit experimentului, studiul evidențiază riscurile potențiale pentru coloniile de bondari.
Deocamdată, specialiștii nu au ajuns la nicio concluzie pentru a înțelege de ce reginele bondarilor sunt atrase de solurile contaminate
Cercetarea sugerează că solul contaminat cu pesticide poate atrage reginele, deși motivele rămân neclare.
O teorie este că pesticidele modifică proprietățile solului, poate prin eliminarea ciupercilor sau nematodelor dăunătoare, făcându-l mai potrivit pentru hibernare. O altă posibilitate este ca reginele să fi dezvoltat o preferință pentru mediile pline de pesticide ca urmare a expunerii anterioare.
Deocamdată, specialiștii nu au ajuns la nicio concluzie pentru a înțelege de ce reginele bondarilor sunt atrase de solurile contaminate și dacă aceste constatări se aplică și altor specii de albine, astfel încât cercetările continuă.
Ce se știe (deocamdată) despre atracția reginelor către solul contaminat
- Posibile cauze ale atracției: Deși nu sunt încă clarificate motivele exacte ale atracției, există câteva ipoteze:
- Unele pesticide sau descompunerea lor chimică ar putea emite mirosuri specifice, iar insectele ar putea fi atrase de aceste semnale chimice, chiar dacă acestea sunt dăunătoare.
- Altă teorie sugerează că solul contaminat ar putea avea caracteristici asemănătoare cu anumite resurse necesare pentru regine, cum ar fi nutrienții esențiali.
- Efectele asupra coloniilor de insecte: Odată ce reginele sunt expuse la pesticide în timpul hibernării sau cuibăririi în aceste soluri, coloniile întregi pot fi afectate. Expunerea directă poate duce la probleme de sănătate, afectându-le capacitatea de reproducere și ducând la scăderea populațiilor de insecte esențiale pentru polenizare.
- Implicații pentru conservare: Studiul atrage atenția asupra necesității de a limita utilizarea pesticidelor în solurile unde insectele ar putea cuibări. Se subliniază importanța protejării habitatelor naturale și reducerea expunerii la substanțele chimice care ar putea afecta polenizatorii.
Această cercetare este importantă mai ales pentru înțelegerea impactului pesticidelor asupra comportamentului și sănătății reginelor și sugerează că adaptările viitoare ar putea contribui la conservarea polenizatorilor prin reducerea contaminării solului.
Apicultura se confruntă cu amenințări globale, inclusiv schimbările climatice, pierderea habitatelor naturale, utilizarea pesticidelor și infestările parazitare. În multe țări, apicultorii și guvernele implementează măsuri pentru protejarea albinelor, precum limitarea pesticidelor dăunătoare și promovarea biodiversității.
Coloniile de albine se confruntă frecvent cu infestări și probleme, iar cele mai comune infestări includ:
- Varroa destructor: Acest parazit este unul dintre principalii factori care afectează albinele la nivel global. Infestările cu Varroa au continuat să afecteze coloniile anual, cu rapoarte recente în 2023 din Statele Unite, Europa și Asia.
- Acarianul tracheal (Acarapis woodi): Acarianul trăiește în sistemul respirator al albinelor și poate duce la infestări majore, dar apare mai rar decât Varroa.
- Nosema: Acest parazit microscopic provoacă nosemoza, o infecție fungică gravă la albine. Nosema ceranae, originară din Asia, s-a răspândit în toată lumea și a fost raportată recent în coloniile din Europa și America.
- Gândacul mic de stup (Aethina tumida): Acest parazit invaziv a fost raportat în Europa și America de Nord în ultimii ani, iar în 2023 a continuat să fie monitorizat atent pentru a preveni răspândirea lui.
- Colapsul coloniilor (Colony Collapse Disorder – CCD): Deși nu este o infestare în sine, CCD, fenomen complex cu multiple cauze (printre care infestări parazitare, pesticide, boli și factori de mediu) continuă să afecteze coloniile, deși la o scară mai redusă decât în anii anteriori.
Aceste infestări sunt monitorizate constant, deoarece afectează sănătatea și supraviețuirea coloniilor de albine, iar apicultorii sunt sfătuiți să verifice regulat stupii pentru a preveni răspândirea și efectele lor negative.
La nivel global, există aproximativ 90 milioane de stupi, iar producția mondială este de 1,8 milioane tone/an
În plus, apicultura este practicată în aproape toate țările lumii, de la regiunile tropicale la cele temperate și până la zonele reci.
Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), există aproximativ 90 milioane de stupi la nivel global, iar numărul lor este în creștere. China, Argentina, Turcia, Ucraina și Statele Unite se numără printre cei mai mari producători de miere.
Producția globală de miere este estimată la peste 1,8 milioane de tone anual, iar țările asiatice sunt printre lideri. Mierea este doar unul dintre produsele apicole, alături de polen, propolis, lăptișor de matcă și ceara de albine, care sunt valorificate pe piețele internaționale.
Se estimează că peste 75% dintre culturile principale din lume beneficiază de polenizarea albinelor, iar valoarea polenizării albinelor pentru agricultură este evaluată la sute de miliarde de dolari anual.
După cum se știe, România este un producător important de miere în Europa, cu un total de peste 2 milioane de stupi și aproximativ 40.000 de apicultori activi. Apicultorii români produc anual peste 20.000 de tone de miere, exportând o parte semnificativă, în special către țările europene. România este cunoscută pentru mierea de salcâm și alte tipuri de miere organică, cerute tot mai mult pe piața internațională.