Statul român, deși are drept de preempțiune, nu a cumpărat niciun hectar de teren agricol de pe piața liberă, invocând lipsa banilor; în locul finanțării, politicienii români au preferat discursurile xenofobe și inițiative legislative anti-europene

Statul român, deși are drept de preempțiune, nu a cumpărat niciun hectar de teren agricol de pe piața liberă, invocând lipsa banilor; în locul finanțării, politicienii români au preferat discursurile xenofobe și inițiative legislative anti-europene Statul român, deși are drept de preempțiune, nu a cumpărat niciun hectar de teren agricol de pe piața liberă, invocând lipsa banilor; în locul finanțării, politicienii români au preferat discursurile xenofobe și inițiative legislative anti-europene

Legea 17/2014, prin art. 4, 1), conferă și statului român dreptul de preempțiune în cazul unei tranzacții cu terenuri în extravilan: ” Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și a dreptului de preempțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale”.

Cu toate acestea, cel puțin în perioada 2017 – 2019, statul român, prin Agenția Domeniilor Statului, nu și-a exercitat dreptul de preempțiune și nu a achiziționat nici măcar un hectar de teren agricol, potrivit unei informari făcute anul trecut de Ministerul Agriculturii și Dezvolătării Rurale către vicepreședintele de atunci al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Nechita-Adrian Oros, ajuns între timp ministru al Agriculturii.

În răspunsul oferit lui Oros, ministerul a invocat sub semnătura fostului ministru Petre Daea, lipsa banilor necesari pentru cumpărarea de pe piața liberă a terenurilor agricole. ADS este finanațată de la bugetul de stat, prin MADR. Responsabilitatea finanțării ADS din bugetul de stat, via MADR, a revenit guvernelor care s-au succedat în urma alegerilor din decembrie 2016, conduse de Grindeanu, Tudose și Dăncilă, și majorității parlamentare care a aprobat bugetul de stat în fiecare an. În ultimă instanță, responsabilitatea finanțării ADS a revenit fostului președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, care a fost și președinte al PSD, considerat șeful de facto al guvernărilor până la condamnarea sa la închisoare cu executare care a condus la pierderea funcțiilor publice și politice.

Liviu Dragnea și politicienii loiali acțiunilor sale, în loc să folosească această cale legală oficială, care ar fi permis statului român să cumpere pământ la prețul pieței de la cetățeni români, aflați mulți dintre ei în dificultăți financiare, au ales calea populismului, acuzând străinii că vin să acapareze pământurile românilor și calea legislativă, depunând în parlament un proiect de lege care viza modificarea legii 17/2014, în sensul restricționării accesului cetățenilor europeni la piața funciară românească, ba chiar și al restricționării accesului cetățenilor români la piața funciară din alt județ decât cel de reședință, fapt care permitea marilor fermieri să-și extindă feuda județeană. Proiectul de lege se află încă Camera Deputaților, la nivel de comisii.

Atât Liviu Dragnea, cât și politicienii loiali sau interesați, se prefăceau că nu văd că ofertanții terenurilor sunt, în majoritatea cazurilor, tot cetățeni români, care, în calitate de proprietari, au dreptul să vândă cui oferă prețul mai mare. Statul român ar fi trebuit să cumpere aceste terenuri, dacă ar fi fost finanțat în acest scop.

După moțiunea de cenzură din octombrie 2019, deputatul Adrian Oros a ajuns ministru al Agriculturii în cadrul noii guvernări liberale. Este, de acum , și responsabil de activitatea ADS, inclusiv de finanațarea acesteia. Recent a declarat pentru Agerpres că se află în derulare un control ministerial la ADS. Va intra statul român în 2020 pe piața funciară liberă, ca să-și exercite dreptul de preempțiune? Rămâne de văzut.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *