România contribuie de cinci ani la fondul genetic mondial de semințe de la Svalbard (Norvegia)/ Silvia Străjeru, director al Băncii de Gene Suceava: Păstrăm în Banca noastră din România peste 25.000 de varietăți și suntem integrați în rețele științifice internaționale

Silvia Străjeru, director al Băncii de Gene Suceava, ne-a oferit un răspuns la declarația lui Costel Vînătoru, publicată de G4Food sub titlul „Am fost solicitat să trimit semințe în Norvegia, dar am refuzat. România nu are instituții acreditate care să respecte standardele FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură), iar semințele ar trebui trimise cu un protocol guvernamental și amprentare genetică pentru a le garanta autenticitatea”.

România conservă patrimoniul genetic vegetal prin Banca „Mihai Cristea” din Suceava, care păstrează peste 25.000 de varietăți și este integrată în rețele științifice internaționale, cu certificări și activitate la standarde europene, conform precizărilor făcute de directoarea acestui centru de conservare a semințelor.

Consultanță pentru Banci de Gene Europene

Directorul instituției, Silvia Străjeru, joacă un rol cheie în reprezentarea României în foruri internaționale. A fost numită președinte al grupului de lucru pentru Resurse Genetice în perioada Președinției române a Consiliului UE (2019), a fost desemnată de FAO ca expert pentru elaborarea strategiei Republicii Moldova și a fost parte din echipe internaționale de evaluare și consultanță pentru Bănci de Gene europene.

De ce astfel de structuri trebuie amplasate într-un climat natural favorabil

Deși banca dispune de șapte camere de conservare, acestea sunt utilizate doar în proporție de 30%. În acest context, se atrage atenția asupra ineficienței construirii unei structuri similare la Buzău, într-o zonă cu risc seismic și temperaturi ridicate, ceea ce ar genera costuri de funcționare ridicate și contravine bunelor practici internaționale. Exemplul oferit este cel al Băncii Mondiale de Semințe de la Svalbard, Norvegia, amplasată într-un climat natural favorabil conservării pe termen lung.

Ce este banca de semințe de la Svalbard?

Depozitul Global de Semințe de la Svalbard, situat în Norvegia, aproape de Polul Nord, a fost inaugurat în 2008 și are misiunea de a conserva, la -18ºC, resursele genetice vegetale ale lumii. Aici sunt păstrate în siguranță peste 1,3 milioane de eșantioane de semințe, provenite de la 127 de instituții din întreaga lume, acoperind 6.297 de specii.

Banca este construită într-un munte permanent înghețat, având o capacitate maximă de 4,5 milioane de eșantioane – echivalentul a peste 2,25 miliarde de semințe – pentru a proteja biodiversitatea agricolă în fața unor catastrofe globale sau regionale.

Sursa foto: Facebook Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea”

Condiții pentru includerea semințelor în colecția mondială

Pentru a fi acceptate la Svalbard, semințele trebuie:

• să fie deja păstrate pe termen lung (-18 sau -20ºC) într-o bancă de gene națională/internațională;
• să reprezinte material genetic unic;
• să aparțină unor specii importante pentru agricultură și securitatea alimentară.

Semințele trebuie să aibă viabilitate ridicată (peste 90% timp de minimum 10 ani) și să fie ambalate corespunzător – ideal în plicuri din aluminiu, cu protecție specială. Acestea se trimit sub formă de „cutii negre” (black boxes), nefiind deschise la Svalbard; responsabilitatea monitorizării și regenerării rămâne la banca de gene care le trimite.

Depozitarea este gratuită, fiind susținută de Guvernul Norvegiei și Fondul Global pentru Diversitate a Culturilor (Global Crop Diversity Trust). Orice probă poate fi retrasă printr-o notificare oficială.

România și contribuția sa la Svalbard

România, prin Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” din Suceava, a început trimiterea de semințe către Svalbard în urma unui acord oficial semnat în 2019 între autoritățile din România, Suedia și Norvegia.

Până în prezent, România a expediat:

• 7 cutii cu un total de 1.216 de probe de semințe, din 76 de specii și 123 de taxoni.
• Cele mai numeroase sunt cerealele (580 probe), leguminoasele pentru boabe (206 probe) și alte categorii precum legume, plante medicinale, furajere și ornamentale (430 probe).

Trimiterile s-au făcut în:

• 2020: 2 cutii (grâu, porumb, fasole etc.);
• 2022: 3 cutii (inclusiv plante medicinale și ornamentale);
• 2023: 1 cutie cu cereale;
• 2024: 1 cutie planificată pentru octombrie.

Alte 2 cutii sunt în pregătire pentru octombrie 2025 și 2026, iar procesul va continua în anii următori, pe măsura regenerării varietăților valoroase.

Sursa foto: Facebook Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea”