Senatul a dat undă verde pentru protejarea strategică a producției de îngrășăminte / Sectorul ar putea primi gaze cu prioritate și acces la sprijin de stat

Producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice ar urma să devină parte din infrastructura critică a României, după adoptarea în Senat a unui proiect de lege care merge acum la Camera Deputaților. Potrivit Economedia, noul statut ar transforma sectorul într-o industrie protejată, care poate primi gaze cu prioritate și poate intra în scheme de sprijin de stat.

Miza imediată a proiectului este legată de Azomureș, fabrica aflată acum închisă și vizată recent de concedieri colective. Prevederea a fost adoptată de Senat și trimisă mai departe Camerei Deputaților, având ca focus direct combinatul de la Târgu Mureș, ultima unitate funcțională din țară pe acest segment. Din punct de vedere juridic, schimbarea presupune modificarea anexei 1 din OUG nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice. Baza mai largă este Legea 294/2024 privind reziliența entităților critice, care a transpus în legislația națională Directiva europeană 2022/2557.

Concret, includerea sectorului de îngrășăminte în categoria infrastructurilor critice ar permite subvenționarea energiei și includerea lui într-o schemă de ajutor de stat. În plus, în caz de penurie de gaze, industria îngrășămintelor ar intra pe lista „consumatorilor protejați”, urmând să primească resurse imediat după populație și spitale. Fabricile ar primi și o formă de protecție strategică. În cazul Azomureș, dar și al altor unități care ar putea intra sub incidența noii legi, închiderea sau trimiterea în șomaj tehnic nu ar mai putea fi făcute fără un plan de securitate avizat de Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice.

Azomureș a anunțat concedieri

Contextul economic este tensionat. Săptămâna trecută, conducerea Azomureș a anunțat concedieri colective, iar liderul de sindicat declara pentru Economedia că fabrica mai are aproximativ 45 de zile pentru a fi salvată. În paralel, proprietarul combinatului, grupul elvețian Ameropa, negociază de un an cu Romgaz o posibilă vânzare. Discuțiile însă s-au blocat la preț. Directorul Romgaz, Răzvan Popescu, a spus că elvețienii cer mai mult decât ar valora afacerea în acest moment.

Proiectul nu vizează însă doar Azomureș. Deși nu mai funcționează de mult timp, există și alte unități din industria îngrășămintelor care rămân potențial operaționale. Două foste fabrici din imperiul InterAgro, Donau Chem Turnu Măgurele și Ga Pro Co Târgu Neamț, se află în portofoliul lichidatorului Sierra Quadrant și sunt scoase la vânzare, după mai multe licitații eșuate. Alte trei fabrici InterAgro, la Slobozia, Făgăraș și Bacău, au fost cumpărate de grupul Pambac, controlat de Eusebiu Guțu, dar niciuna nu a fost repornită.

La un moment dat, grupul InterAgro deținea șase fabrici de îngrășăminte, toate intrate între timp în faliment, la fel ca întregul grup controlat de Ioan Niculae. La capacitate maximă, aceste fabrici consumau aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze anual, fiind cel mai mare consumator individual din România. Împreună cu Azomureș, sectorul îngrășămintelor se apropia de un consum de 4 miliarde de metri cubi pe an.

În esență, proiectul adoptat de Senat încearcă să dea acestui sector un statut strategic, într-un moment în care producția internă de îngrășăminte este aproape dispărută, iar singura mare fabrică funcțională se află în impas. Rămâne de văzut dacă forma votată va trece și de Camera Deputaților și dacă va reuși, în practică, să țină în viață industria.