Acordul Mercosur - UE, între pro și contra
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor participa la ceremonia de semnare a Acordului UE-Mercosur, la Asuncion, Paraguay, în 17 ianuarie 2026. Înainte de ceremonie, pe 16 ianuarie, președintele Costa și președinta von der Leyen vizitează Rio de Janeiro, pentru a se întâlni cu președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, conform https://www.consilium.europa.eu/.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Această etapă vine în urma adoptării de către Consiliu, în cadrul Coreper, la 9 ianuarie, a două decizii de autorizare a semnării Acordului de parteneriat UE-Mercosur (APEM) și a Acordului comercial interimar (ATI) dintre ambele părți. Aceasta este o etapă importantă în relația de lungă durată a UE cu partenerii Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – care reflectă angajamentul Uniunii Europene de a construi parteneriate la nivel mondial pentru a diversifica comerțul și a reafirma o ordine multilaterală bazată pe reguli, mai arată sursa citată.
Cele două acorduri dintre UE și Mercosur, care au primit vot favorabil în Coreper (reunind ambasadorii statelor membre) la 9 ianuarie, vor trebui mai întâi să fie aprobate de Parlamentul European și apoi vor putea fi încheiate în mod oficial de către Consiliu. Pentru ca APEM să intre în vigoare, acesta va trebui, de asemenea, să fie ratificat de toate statele membre ale UE.
Obiectivele acordului
Unul dintre obiectivele acordului UE-Mercosur este de a crea norme mai stabile și mai previzibile pentru comerț și investiții, prin norme mai bune și mai stricte, de exemplu în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală (inclusiv al indicațiilor geografice), al standardelor de siguranță alimentară, al concurenței și al bunelor practici de reglementare, scrie https://www.consilium.europa.eu/.
Comisia Europeană este angajată în discuții în privința acestui acord încă din 1999, negocierile stagnând ani de zile, din cauza dosarului agricultură la nivelul Uniunii. Contestatarii acordului consideră că acordul cu blocul Mercosur va perturba agricultura europeană cu produse mai ieftine care s-ar putea să nu respecte neapărat standardele de mediu ale UE, din cauza controalelor insuficiente. Pentru susținătorii săi, precum Germania și Spania, dimpotrivă, acest acord va revigora o economie europeană aflată în dificultate, slăbită de concurența chineză și de tarifele americane, mai notează AFP.
În ziua votului din Coreper, din 9 ianuarie, dar și în zilele următoare, grupuri de fermieri au protestat în Franța, Italia, Ungaria etc împotriva acordului UE cu Mercosur.
Anterior, la 18 decembrie 2025, cu o zi înainte de Consiliul European, mii de agricultori europeni au protestat la Bruxelles împotriva acordului de liber schimb UE-Mercosur, protest care a degenerat în confruntări cu poliția și acte de vandalism, conform presei belgiane și AFP. Manifestanții au incendiat pneuri și au aruncat cu cartofi și alte obiecte asupra forțelor de ordine, care au răspuns cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene.
Poziția României privind Acordul UE-Mercosur
La 19 decembrie 2025, în contextul participării la Consiliul European, președintele român, Nicușor Dan, a precizat că România susține Acordul Mercosur. ‘Da, noi susținem, pentru că am avut în urmă cu, să zicem, trei-patru luni, tocmai în urma faptului că am avut discuții cu agricultorii din România, am avut anumite rezerve, care au fost depășite în urma discuțiilor. Nu am fost singurii care am avut tipul ăsta de rezerve, dar, cu titlu general, este foarte util pentru Europa, deci, pentru România, să deschidă, să aibă un acord comercial cu o piață așa de mare cum este America de Sud’, a precizat președintele României, răspunzând la o întrebare a unui jurnalist, conform https://www.presidency.ro/.
În aceeași zi, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a solicitat președintelui Nicușor Dan să analizeze mai profund Acordul Mercosur și efectele acestuia asupra agriculturii din România, atrăgând atenția că, în contextul actual al acordului, fermele mici și mijlocii vor fi în reală dificultate și fondurile europene și naționale vor fi pierdute.
‘Fermierii români produc hrană de calitate, la prețuri accesibile, iar accesul acestora pe o piață comunitară atât de competitivă reprezintă cel mai bun argument. Nu vom putea păstra aceste rezultate în contextul actual al acordului; din contră, fermele mici și mijlocii vor fi în reală dificultate și fondurile amintite vor fi pierdute’, au mai precizat fermierii AAC într-un comunicat din 19 decembrie 2025.
Garanții suplimentare solicitate
La rândul său, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a anunțat, pe Facebook, la 9 ianuarie 2026, că a cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii români și menținerea unei politici agricole comune echitabile și că nu a semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur. De asemenea, oficialul român a mai spus că a cerut ca Acordul UE-Mercosur să prevadă posibilitatea să fie suspendat, în situația în care se constată o depășire a volumului de importuri în condiții preferențiale cu 5% față de media ultimilor trei ani sau în situația în care se constată o afectare a prețurilor cu mai mult de 5% față de media ultimilor trei ani.
Ministrul agriculturii a adăugat, în aceeași zi, că Partidul Social Democrat nu a fost împotriva acordului Mercosur, însă a solicitat garanții pentru protejarea fermierilor și procesatorilor români. ‘În momentul de față nu se face politică pe acest subiect. (…) Atâta timp cât într-o coaliție de guvernare sunt patru partide politice, când un ministru al unui partid care face parte din această coaliție a respins un memorandum, nu l-a respins pentru a da un vot împotrivă, ci pentru a completa și negocia la nivelul Comisiei Europene de către ambasadorul care reprezintă statul român pentru a include aceste garanții pentru fermierii și producătorii și procesatorii români. Acest lucru s-a întâmplat’, a susținut Florin Barbu, la Antena 3, la 9 ianuarie.
Concesii obținute
Tot la 9 ianuarie, președintele Nicușor Dan a declarat că România a votat, în cadrul Coreper, în favoarea Acordului UE-Mercosur, după ce s-au negociat, alături de alte state europene, elemente suplimentare de protejare a producătorilor români și europeni, cu precădere în sectorul agricol. ‘Prin acest acord, care va duce la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, țările europene își cresc prezența într-o regiune comercială importantă, iar România va avea astfel oportunitatea de a exporta produse scutite de taxele vamale ridicate care erau aplicate până în prezent’, a scris șeful statului, pe rețeaua X.
‘Pentru sectoarele agricole sensibile, am obținut, în urma discuțiilor succesive cu omologii europeni, o serie de concesii importante față de forma inițială a acordului. Acordul cu Mercosur prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din toate produsele importate din UE, iar România va putea exporta avantajos produse din sectoare importante precum echipamente de transport, în special componente auto, aparate și dispozitive mecanice și electrice, produse metalice, materiale textile’, a mai explicat președintele la 9 ianuarie. Totodată, conform șefului statului, noul acord va genera și creșterea exporturilor de servicii din România către Mercosur și va spori accesul țării noastre la materii prime critice, un aspect esențial din perspectivă strategică, pentru că se reduce astfel dependența de alte surse care pot folosi această dependență ca instrument de presiune politică.
Taxe vamale eliminate
La 12 ianuarie, Federația sindicală din agricultură și industria alimentară AGRO-STAR 2022 a solicitat Comisiei și Parlamentului să nu continue procedura de aprobare a Acordului comercial UE-Mercosur, avertizând că forma actuală a documentului expune lucrătorii și sectorul agricol la dumping social și concurență neloială, în lipsa unor garanții și mecanisme eficiente de protecție.
Conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) a decis, la 13 ianuarie, să sprijine Acordul de liber schimb UE-Mercosur, susținând, astfel, decizia luată de Asociația Europeană a Camerelor de Comerț (Eurochambres) în 2024. CCIR subliniază faptul că acordul nu se referă doar la agricultură, ci prevede liberul schimb și eliminarea treptată a peste 90% din taxele vamale dintre cele două blocuri economice, creând o piață nouă pentru produsele europene și românești.
În data de 13 ianuarie 2026, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis că instrucțiunile pentru reuniunile Coreper (la nivel de ambasadori) sunt transmise de MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv, conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE. MAE a mai precizat că Parlamentul României trebuie să adopte legea de ratificare a Acordului UE – Mercosur.
Poziții ale statelor membre cu privire la Acord
La 8 ianuarie 2026, lemonde.fr scria că Italia pare pregătită să se alăture taberei pro-Mercosur, alături de Germania, Olanda, Spania și țările scandinave, punând capăt, practic, ultimelor speranțe ale Parisului de a forma, împreună cu Polonia, Ungaria și Austria, o minoritate de blocare.
Conform reuters.com, Austria, Franța, Ungaria, Irlanda și Polonia au votat împotrivă la reuniunea Coreper din 9 ianuarie, în timp ce Belgia s-a abținut.
În Franța, unul dintre principalii oponenți, acordul UE-Mercosur se confruntă cu o opoziție din partea tuturor forțelor politice, precum și din partea principalelor sindicate agricole. Principala critică se referă la riscul unui aflux masiv de produse sud-americane, în special de carne de vită, ceea ce este considerat o concurență neloială pentru fermierii francezi, scrie lemonde.fr.
Acordul comercial interimar UE-Mercosur
Discuțiile dintre Uniunea Europeană și Mercosur privind încheierea unui acord de liber schimb fiind în curs, în prezent între cele două părți funcționează un Acord comercial interimar, adoptat de Comisia Europeană în septembrie 2025. Alături de Acordul comercial interimar, tot în septembrie a fost adoptat și Acordul de parteneriat UE-Mercosur (EMPA), potrivit site-ului https://www.consilium.europa.eu/.
În 17 decembrie 2025, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind un regulament de punere în aplicare a clauzei de salvgardare bilaterale din Acordul de parteneriat UE-Mercosur și din Acordul comercial interimar UE-Mercosur în ceea ce privește produsele agricole. Regulamentul stabilește modul în care UE poate suspenda temporar preferințele tarifare pentru importurile agricole din Mercosur, în cazul în care aceste importuri prejudiciază producătorii din UE. Acesta se bazează pe instrumentele de salvgardare existente ale UE, dar introduce proceduri mai rapide și factori declanșatori mai simpli pentru a proteja fermierii din UE. Regulamentul se va aplica Acordului comercial interimar de la intrarea sa în vigoare și va continua să se aplice și după eventuala intrare în vigoare a Acordului de parteneriat UE-Mercosur.
Despre Mercosur
Mercosur este al zecelea partener ca mărime al UE în comerțul cu bunuri. În 2024, valoarea schimburilor comerciale ale UE cu Mercosur a fost de peste 111 miliarde de euro. Exporturile au ajuns la 55,2 miliarde de euro, iar importurile la 56 de miliarde euro. Peste 80% din fluxul comercial a fost între UE și Brazilia. Principalele bunuri importate de UE din țările Mercosur sunt produsele agricole, produse minerale, celuloză și hârtie, se arată pe https://www.consilium.europa.eu/.
Mercosur este piața comună sudică – un bloc comercial sud-american înființat în 1991. Membrii săi sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Venezuela a aderat în 2012, dar calitatea sa de membru a fost suspendată în 2017. În decembrie 2012, a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la Mercosur. Acest protocol este în curs de ratificare de către parlamentele țărilor Mercosur, conform https://www.mercosur.int
