Foto: Visit Valencia
Odată ce a venit primăvara, Valencia se pregătește de Fallas. Este o sărbătoare de lumină, culoare, cu artificii, ninots (păpuși gigantice), mascletás (explozii pirotehnice), muzică, flori… și, bineînțeles, gastronomie autentică, notează Bon Viveur.
Ce sunt Fallas?
Fallas reprezintă cea mai importantă sărbătoare din Valencia (Spania), declarată Patrimoniu Cultural Imaterial al Umanității de către UNESCO. Numele său face referire la spectaculoase monumente sculpturale din lemn și carton, care sunt amplasate pe străzile și în piețele orașului pentru a fi admirate, înainte de a fi mistuite de flăcări. Pe lângă marile fallas, există și fallas pentru copii, de dimensiuni mai mici, create de și pentru cei mici, explică Las Provincias.
Când au loc Fallas în Valencia?
Sărbătoarea Fallas are loc în luna martie. Originea acestei festivități se leagă de tradiția de a aprinde focuri din mobilier vechi pentru a sărbători venirea primăverii. Evenimentul coincide și cu sărbătoarea Sfântului Iosif (San José), patronul tâmplarilor.
Festivitățile încep în ultima duminică din februarie, iar începând cu 1 martie, în fiecare zi are loc Mascletà în Piața Primăriei, un spectacol impresionant de artificii și zgomote pirotehnice.
Însă cele mai importante zile ale sărbătorii sunt între 15 și 19 martie:
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Pe 15 martie monumentele sunt finalizate și amplasate în străzi.
Pe 19 martie se desfășoară la cremà — arderea spectaculoasă a monumentelor, care marchează sfârșitul festivității.
Puțină istorie
Cuvântul valencian „falla” provine din latinul facula, care înseamnă „torță”. Semnificația inițială a cuvântului „falla” a fost, așadar, „torță”, însă de-a lungul secolelor sensul său a evoluat până a ajuns să desemneze sărbătoarea de San José (Sfântul Iosif), din martie, explică Distrito Fallas.
Inițial, torțele erau aprinse, pe lângă nevoia de a lumina, și în momente de bucurie sau sărbătoare, astfel că semnificația festivă a cuvântului pare să fi fost prezentă de la început. Acest sens poate fi găsit în unele texte valenciene din secolul al XIII-lea.
În secolul al XVI-lea, termenul falla a început să desemneze focul aprins pe pământ, în jurul căruia se adunau oamenii pentru sărbători. De asemenea, desemna focurile aprinse în zile speciale, fie pentru a marca schimbarea anotimpurilor, fie în onoarea unui sfânt (San José, San Antonio sau San Juan).
Ulterior, focurile festive au început să fie alimentate cu mobilă veche și alte obiecte inutile, care erau arse în zile speciale — o tradiție care se păstrează și astăzi în anumite localități. Această semnificație păstrează caracterul festiv al cuvântului, chiar dacă sensul său originar, de obiect folosit pentru iluminat sau comunicare, s-a pierdut aproape complet.
În secolul al XVIII-lea, în unele localități din Valencia a apărut obiceiul de a arde ninots sau păpuși, care reprezentau personaje satirice. Acestea au început să fie denumite și ele „fallas”.
Când în Valencia a apărut obiceiul de a ridica monumente/grupuri statuare de papier mache în stradă, pentru a fi arse în ajunul sărbătorii de San José (ulterior chiar în noaptea acelei zile), și acestea au fost denumite „fallas”. Datorită lor sărbătoarea a fost denumită Falles (în valenciană) sau Fallas (în spaniolă).
Ce se mănăncă de Fallas?
Paella valenciană tradițională
Paella valenciană este emblema gastronomiei din Valencia și, bineînțeles, nu poate lipsi în timpul Fallas. Fie zi sau noapte, paella este mereu binevenită, fie că este savurată în restaurantele tradiționale, preparată în familie sau cu prietenii sau chiar în aer liber, într-o zi însorită de martie.
Un moment special în Fallas îl reprezintă concursurile de paella, celebre în întreaga lume. Unul dintre cele mai faimoase este Concursul Internațional de Paella Valenciană din Sueca, desfășurat din 1961, unde un juriu de experți alege cea mai bună paella tradițională. Dar și în cele aproape 400 de casales falleros (n.r.- zonele de organizare a activității din fiecare cartier al Valenciei) din oraș și din împrejurimi, astfel de competiții sunt o tradiție.
Rețeta paellei valenciene tradiționale include ingrediente esențiale: pui, iepure, roșii, fasole verde, fasole albă, șofran, ulei de măsline, sare și apă. Secretul constă în practică și în momentul când este „al punto”, acea clipă magică în care gustul devine desăvârșit.
Gogoși de dovleac valenciene, dulcele specific al Fallas
La capitolul deserturi, bunyols de carabassa (gogoșile de dovleac) sunt emblematice pentru Fallas. Se spune că, în trecut, femeile le găteau și le vindeau pe stradă, iar această tradiție se menține și astăzi.
Secretul acestor gogoși constă în adăugarea de dovleac în aluat și coajă rasă de portocală valenciană, oferindu-le un gust inconfundabil. Cel mai bine se savurează calde, presărate cu zahăr și însoțite de o ceașcă de ciocolată caldă.
Arroz del senyoret, paella pentru „domnișori”
Un alt preparat tradițional în Fallas este arroz del senyoret. Numele provine din modul în care acest preparat era servit în trecut celor înstăriți – peștele și fructele de mare erau curățate, astfel încât să poată fi savurate fără a murdări mâinile.
Horchata cu fartons, desertul artizanal
Horchata de chufa (băutură din nuci de pământ) este specifică regiunii Valencia și perfectă pentru a te răcori. Se consumă adesea împreună cu fartons, niște chifle pufoase și glazurate, un fel de brioșe. Evident cele mai bune sunt cele făcute manual, pentru a păstra autenticitatea gustului.
Fideuá de pește și fructe de mare, gustul mării în Fallas
Similară cu paella, dar cu paste groase în loc de orez, fideuá este un preparat marin care se gătește în aceeași tigaie specială, paellera. Este o alegere excelentă pentru a diversifica mesele de sărbătoare.
Churros cu ciocolată, gustarea perfectă a Fallas
Pe lângă bunyols, churros sunt esențiali la Fallas. Sunt un fel de gogoși lungi și supțiri și se servesc fierbinți. Gustul perfect este atins atunci când sunt înmuiați în ciocolată caldă, mai ales în timpul plimbărilor printre monumentele de hârtie.
Esmorzaret, ritualul clasic al brunch-ului valencian
Esmorzaret este un prânz tradițional valencian, luat între micul dejun și masa de prânz. Cel mai comun preparat este un sandviș consistent, însoțit de o bere rece, măsline și arahide. Printre cele mai populare se numără:
Bocadillo Almussafes: cu sobrasada, ceapă caramelizată și brânză topită.
Bocadillo brascada: carne de vită, jamon serrano și ceapă caramelizată.
Bocadillo blanco y negro: cârnați specifici de Valencia, din carne albă și neagră.
All i pebre de anghilă, deliciul din Albufera
Acest preparat tradițional include anghilă, cartofi, usturoi și boia. Se gătește lent, iar rezultatul este un gust intens și reconfortant. Se servește de obicei în vase de lut, cu pâine pentru a savura sosul delicios.
Cremaet, cafeaua valenciană flambată
După un esmorzaret, nu poate lipsi cremaet – o cafea cu rom flambat, zahăr, scorțișoară și coajă de citrice. Se servește în pahar de sticlă, în straturi, și este considerată un adevărat ritual al gastronomiei locale.
„Valencia în Fallas este o sărbătoare incomparabilă, Valencia în Fallas are un farmec de neuitat.” Astfel răsună unul dintre cele mai cunoscute imnuri ale Fallas. Este o vizită obligatorie o dată în viață, pentru a nu rata un eveniment comparabil cu faimosul Carnaval de la Veneția sau de la Rio.
