foto: pexels.com/@Michael Burrows
Un grup de experți activi în cadrul Mecanismului european de pregătire și răspuns la crize de securitate alimentară (European Food Security Crisis preparedness and response Mechanism/EFSCM) a publicat recent o serie de recomandări pentru atenuarea riscurilor și vulnerabilităților care amenință aprovizionarea cu alimente a Uniunii Europene, pe termen lung, fiind luată în considerare o situație de criză la nivel european, potrivit unei informări a Comisiei Europene.
Recomandările au fost formulate pe baza unui raport al Centrului Comun de Cercetare (JRC), activ la nivel european, document publicat în noiembrie 2023. JRC a identificat șase categorii de risc: 1.biofizic și de mediu; 2.economic și de piață; 3.socio-cultural și demografic; 4. geopolitic și instituțional, 5.performanța lanțului de aprovizionare; 6.informație și tehnologie.
Mai în detaliu, riscurile decurg din caracteristicile mediului natural, incluzând schimbările climatice, dezastrele naturale și poluarea; sunt cauzate de perturbările pieței, economice și financiare, care afectează viabilitatea sistemelor alimentare; derivă din structura societății, din cultură și schimbările comportamentale; rezultă din schimbări bruște în cadrul politic, din instabilitatea geopolitică și schimbările de politică internă sau internațională; decurg din funcționarea defectuoasă a lanțului de aprovizionare cu alimente, incluzând contaminările chimice, întreruperile logistice și problemele de ale furnizorilor; derivă din lacune de informare, întreruperi în aprovizionarea cu tehnologie și potențiale daune din cauza tehnologiilor inovatoare.
Nouă factori principali de vulnerabilitate au fost identificați, după cum urmează: constrângeri politice; limitări financiare; flexibilitate redusă la schimbare; dependențe de piață; lipsă de soluții alternativă, cercetare sau infrastructură; deficit de capital uman; lanț de aprovizionare slab organizat; lipsa resurselor naturale; concentrație mare de furnizori de inputuri sau cumpărători de produse agricole.
Un subgrup EFSCM a lucrat de la sfârșitul anului 2023 până în prezent pentru a elabora proiecte de recomandări pentru atenuarea riscurilor pe baza concluziilor prezentate de JRC.
Recomandări EFSCM
Abordarea riscurilor și vulnerabilităților din lanțul de aprovizionare cu alimente al Uniunii Europene necesită o abordare cuprinzătoare, pe orizontală și colaborativă. Recomandările sunt adresate factorilor de decizie și părților interesate de la nivel guvernamental și din întreaga societate, pentru a anticipa și a atenua mai bine riscurile și vulnerabilitățile aprovizionării cu alimente.
Experții subliniază importanța adaptării și colaborării, precum și aprofundării înțelegerii și îmbunătățirii monitorizării riscurilor și vulnerabilităților din sistemul agroalimentar al Uniunii Europene.
EFSCM susține interconectarea dintre sectorul alimentar și toate celelalte sectoare ale economiei, pentru a asigura securitatea alimentară europeană și încurajează părțile interesate să ia în considerare recomandările propuse, pentru propria lor planificare strategică, pregătirea pentru criză și managementul acesteia.
EFSCM subliniază că următoarele măsuri, împărțite în trei grupuri (Principii generale; Măsuri structurale; Pregătirea pentru criză) constituie un cadru general care vizează atenuarea riscurilor și vulnerabilităților în lanțul de aprovizionare cu alimente al UE:
A.Principii generale
1.Încurajarea colaborării și a schimbului de informații
Subliniind natura interconectată a riscurilor, EFSCM afirmă importanța unei abordări colaborative la toate nivelurile.
Cooperare eficientă între Comunitatea Europeană, statele membre și țări din afara UE, reprezentanți ai diferitelor sectoare economice și alți actori ai lanțului de aprovizionare, precum și consolidarea încrederii între operatorii din lanțul de aprovizionare este esențială pentru a aborda riscurile în mod cuprinzător.
Utilizarea pe deplin a platformelor existente pentru partajarea informațiilor critice legate de riscuri și amenințări emergente, cum ar fi, de exemplu, grupul de experți privind EFSCM, tabloul de bord pentru aprovizionarea cu alimente și securitatea alimentară, Sistemul Informațional al Pieței Agricole AMIS, precum și cele mai bune practici legate de strategiile de atenuare vor permite un răspuns colectiv la provocări.
2.Pregătirea pentru criză și strategii de management
Recunoscând diversitatea riscurilor la nivelul sectoarelor și al operatorilor din lanțul de aprovizionare, EFSCM subliniază importanța implicării active a tuturor părților relevante pentru identificarea continuă a riscurilor și dezvoltarea unor strategii pentru pregătirea, atenuarea și gestionarea eficientă a crizelor.
Trebuie să se implice factorii de decizie, organizații ale societății civile, operatori din economia privată, precum și experți din mediul academic și think tank-uri.
B. Măsuri structurale
Comunicarea Comisiei Europene din 2022 privind salvgardarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare a subliniat importanța primordială a rezilienței lanțurilor de aprovizionare cu alimente, la nivel mondial.
Recent, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a concluzionat că dezvoltarea unor sisteme alimentare rezistente necesită o viziune holistică axată pe: 1) setul mai larg de obiective ale sistemelor alimentare; 2) întreaga gamă de riscuri posibile care pot afecta întregul lanț de aprovizionare cu alimente, incluzând toți actorii din amonte și din aval și 3) interconexiuni sectoriale și elaborarea coerentă a politicilor.
3. Îmbunătățirea rezilienței lanțului de aprovizionare cu alimente, în special în producția primară
EFSCM sprijină inițiativele care au ca obiectiv să sporească reziliența producătorilor primari (agricultori și pescari) din întreaga Uniune Europeană, recunoscând rolul fundamental al producției primare pentru restul lanțului de aprovizionare cu alimente.
Rezistența producției primare și starea adecvată a resurselor naturale sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea și continuitatea aprovizionării cu alimente.
Aceasta implică promovarea diversificării și adaptabilității în agricultură, acvacultură și practicile de pescuit sălbatic pentru a face față numeroaselor provocări cu care se vor confrunta aceste sectoare, într-o lume tot mai instabilă, cu accent pe metodele climatice inteligente, incluzând agroecologia și alte astfel de practici, care implică, de exemplu, agricultura de precizie.
Mecanismele de sprijin personalizate ar trebui să abordeze provocările specifice cu care se confruntă producătorii primari, asigurând sustenabilitatea acestora și competitivitatea în fața riscurilor de mediu, climatice, sociale și economice.
Cadrul legal al UE, incluzând politica comună în domeniul pescuitului și politica agricolă comună, ca truse de instrumente financiare, continuă să fie cheia pentru a crește stabilitatea și continuitatea disponibilității alimentelor și promovarea instrumentelor de management al riscului.
Pe lângă producția primară, ar trebui să fie acordată atenție și activităților industriale, atât pentru producția de alimente, cât și pentru realizarea de inputuri agricole disponibile.
EFSCM subliniază necesitatea unor măsuri solide de politică industrială, cum ar fi Strategia industrială a UE, pentru a consolida capacitatea de producție a inputurilor/tehnologiilor critice în Europa și în țările partenere.
EFSCM subliniază în continuare necesitatea de a continua direcții de lucru deja existente, în special în contextul gestionării orizontale a crizelor, pentru a îmbunătăți pregătirea civilă și de apărare a Europei pentru eventuale crize.
4. Promovarea practicilor de economie sustenabilă și circulară de-a lungul lanțului alimentar
Recunoscând importanța majoră a durabilității în promovarea lanțului de aprovizionare cu alimente, EFSCM salută eforturile deja întreprinse, în special prin intermediul Politicii Agricole Comune, pentru a promova sustenabilitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare. Acest lucru permite fermierilor și pescarilor din UE să continue să asigure aprovizionarea cu alimente a cetățenilor UE.
EFSCM pledează pentru adoptarea principiilor economiei circulare în cadrul aprovizionării cu alimente și recomandă continuarea promovării și adoptării unor practici de producție durabile, unui management responsabil al resurselor, a unor strategii de reducere a deșeurilor și a unor diete sănătoase și durabile, pentru a construi un lanț de aprovizionare cu alimente mai rezistent și mai durabil în UE.
5. Diversificarea surselor de aprovizionare
Luând în considerare vulnerabilitățile identificate create de importuri cu valori ridicate, dependența anumitor sectoare specifice sau în ce privește aprovizionarea cu anumite produse specifice, EFSCM subliniază importanţa principiului autonomiei strategice deschise europene.
Aceasta implică monitorizarea dependențelor esențiale identificate, inclusiv de țări care nu au aceleași concepții politice, în special în domenii precum tehnologia, sursele de intrare și aprovizionare, infrastructura critică, energie, sisteme IT și locație de producție, în vederea sprijinirii măsurilor de diversificare pentru minimizarea riscurilor asociate cu dependența excesivă de surse unice și origini geografice și luarea în considerare a organizării stocurilor strategice sau a mecanismelor care ar putea ajuta la gestionarea volatilității unei game de mărfuri.
Recomandarea mai include diversificarea surselor UE prin parteneriate de încredere și reciproc avantajoase, cum ar fi în cazul materiilor brute critice.
Anumite dependențe ar putea fi, de asemenea, reduse, prin descoperirea unor înlocuitori durabili și a unor surse alternativă cu condiția ca standardele UE de calitate, durabilitate și siguranță să fie nu subminate. Trebuie mizat și pe schimbări ale modelelor de consum.
6. Îmbunătățirea rezilienței transporturilor și infrastructurii
EFSCM recomandă abordarea vulnerabilităților structurale prin investiții care să creeze o infrastructură inteligentă din punct de vedere climatic și asigurarea întreținerii adecvate. Aceasta include modernizarea tehnologiei, a rețelelor de transport, a instalațiilor de depozitare și a fabricilor de procesare, pentru a obține o rezistență generală împotriva dezastrelor naturale și a altor șocuri externe.
7. Menținerea unei piețe interne bine funcționale și a organizațiilor comune de piață (CMOs)
Pentru a asigura stabilitatea aprovizionării cu alimente în cadrul UE, EFSCM recomandă concentrarea pe protejarea, menținerea și consolidarea unei piețe unice care funcționează bine prin prevenirea oricăror restricții și a unor bariere nejustificate. O piață unică, funcțională corespunzător, joacă un rol crucial în atenuarea unor posibile perturbări și în asigurarea unui mediu echitabil și competitiv.
8. Susținerea cercetării și inovației
Din cauza apariției riscurilor noi și a naturii în continuă evoluție a celor existente, EFSCM subliniază necesitatea investițiilor continue în cercetare și inovație, inclusiv în abordări inovatoare utile pentru pregătirea și gestionarea crizelor. Aceasta include progrese tehnologice și inițiative de cercetare menite să abordeze vulnerabilitățile specifice sectorului sau să dezvolte tehnologii critice securizate. O abordare proactivă a cercetării și dezvoltării va permite UE să fie înaintea amenințărilor emergente la adresa lanțului de aprovizionare cu alimente și să asigure adaptabilitatea acestuia
9. Asigurarea unor cadre de reglementare rezistente la criză
Recunoscând nevoia unui mediu de reglementare robust, EFSCM amintește importanța agendei europene „Reglementare mai bună” în asigurarea unor cadre legislative care să îmbunătățească transparența, să protejeze siguranța alimentară și să asigure responsabilitatea pe întreg lanțul de aprovizionare cu alimente. Când se iau în considerare noi legislații și politici ale UE, EFSCM solicită, de asemenea, examinarea atentă a modului în care acestea ar putea afecta securitatea alimentară. Aranjamentele flexibile pentru gestionarea crizelor și armonizarea reglementărilor sunt esențiale pentru a se adapta riscurilor și provocărilor în continuă evoluție. În acest sens, EFSCM solicită o legislație care să protejeze eficient integritatea lanțului de aprovizionare cu alimente al UE, dar și una care să se poată adapta riscurilor și provocărilor în schimbare.
10. Investiții în digitalizare
Pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare și pentru a proteja integritatea digitală a lanțului de aprovizionare cu alimente al UE, EFSCM solicită alocarea de fonduri pentru cercetare și dezvoltare în tehnologii inovatoare. Aceasta include adoptarea blockchain-ului, Internetului Lucrurilor (IoT), robotizării, colectării avansate de date și analizelor avansate pentru predicția riscurilor. În plus, recunoscând și conștientizând riscurile tot mai mari ale atacurilor cibernetice și amenințărilor hibride, EFSCM subliniază necesitatea planificării măsurilor de securitate cibernetică, a diversificării furnizorilor de soluții IT și dezvoltarea de planuri de urgență în cazul unor întreruperi majore ale internetului. Protejarea sistemelor digitale, bazelor de date și canalelor de comunicare este esențială pentru a preveni accesul neautorizat și manipularea acestora, protejând astfel integritatea digitală a lanțului de aprovizionare cu alimente al UE.
11. Îmbunătățirea mecanismelor de suport financiar
Pentru a ajuta participanții la lanțul de aprovizionare cu alimente să se refacă în urma perturbărilor neașteptate și pentru a asigura viabilitatea acestora, EFSCM sugerează consolidarea mecanismelor de suport financiar pentru actorii din lanțul de aprovizionare cu alimente, pentru a atenua riscurile și vulnerabilitățile, inclusiv cu instrumentele de gestionare, cum ar fi fondurile mutuale și sistemele de asigurare. Colaborarea cu instituțiile financiare publice și private și cu autoritățile va fi esențială pentru dezvoltarea de produse financiare personalizate, care să răspundă provocărilor unice cu care se confruntă lanțul de aprovizionare cu alimente.
12. Promovarea cooperării internaționale
Având în vedere natura globală a provocărilor care afectează lanțul de aprovizionare cu alimente, EFSCM pledează pentru cooperare internațională și comerț internațional bazat pe reguli. Deși lanțurile alimentare locale și regionale, producția internă și sistemele alimentare teritoriale sunt esențiale pentru securitatea alimentară europeană, colaborarea pentru stabilirea unor standarde comune, linii directoare și protocoale care să asigure un flux continuu și securizat de bunuri la nivel internațional va continua să contribuie la securitatea alimentară globală.
C. Pregătirea pentru criză
13. Stabilirea unor planuri robuste de pregătire și contingență la toate nivelurile
Recunoscând necesitatea unei abordări cuprinzătoare și coordonate în ceea ce privește crizele, EFSCM recomandă continuarea implementării planului de contingență la nivelul UE. În același timp, autoritățile naționale și organizațiile părților interesate sunt îndemnate să stabilească planuri de contingență naționale, sectoriale sau multi-actor, cu resurse suficiente pentru a aborda eficient riscurile și vulnerabilitățile din domeniile lor respective, dar și pentru a răspunde nevoilor de coordonare la nivelul UE.
14. Analizarea riscurilor și testarea rezistenței
Având în vedere natura dinamică a riscurilor, cu scări de timp și origini variate, și pentru a îmbunătăți capacitățile de răspuns, EFSCM amintește importanța exercițiilor de previziune și de perspectivă și recomandă integrarea planurilor de pregătire sectoriale și a exercițiilor de simulare. Aceste exerciții ar trebui să simuleze scenarii de risc diverse, luând în considerare perturbările pe termen scurt și provocările pe termen lung.
15. Monitorizare continuă și îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie
Pentru a aborda proactiv amenințările potențiale, EFSCM recomandă creșterea conștientizării asupra importanței monitorizării aprovizionării cu alimente și a sistemelor de avertizare timpurie existente. EFSCM sfătuiește să se investească în dezvoltarea, adaptarea și implementarea completă a acestora. Colaborarea, dincolo de limitele geografice ale UE, cu agenții meteorologice, analiști geopolitici, sisteme de supraveghere a sănătății animale și alte entități relevante, cum ar fi Sistemul de Informații despre Piața Agricolă (AMIS), va permite anticiparea și pregătirea pentru posibile perturbări ale lanțului de aprovizionare cu alimente, precum și gestionarea izbucnirilor sau epidemiilor.
16. Dezvoltarea capacităților prin formare, servicii de consultanță și învățare pe tot parcursul vieții
Subliniind importanța unui răspuns bine coordonat, EFSCM sugerează programe de formare cuprinzătoare privind pregătirea și gestionarea crizelor pentru actorii relevanți la nivelul UE, al statelor membre, al țărilor din afara UE și al organizațiilor părților interesate, pentru a reprezenta toate sectoarele și etapele lanțului de aprovizionare cu alimente al UE. Instruirile ar trebui să fie concepute pentru a aborda riscurile specifice identificate pentru fiecare sector sau regiune, promovând un răspuns coordonat între toți actorii implicați.
Programele de învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a competențelor pentru adaptarea la tehnologiile emergente trebuie, de asemenea, implementate pentru a asigura forța de muncă suficient de pregătită de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente.
17. Investiții în campanii de comunicare și informare privind pregătirea pentru crize
Recunoscând importanța conștientizării publicului în ceea ce privește pregătirea și răspunsul la crize, EFSCM recomandă creșterea investițiilor în campanii de comunicare și informare destinate publicului larg. Aceste inițiative ar trebui să se concentreze pe educarea cetățenilor cu privire la riscurile potențiale pentru lanțul de aprovizionare cu alimente și pe promovarea măsurilor proactive pentru reziliență și pregătirea consumatorilor. O atenție deosebită ar trebui acordată riscurilor emergente, cum ar fi securitatea cibernetică și progresele tehnologice, cu eforturi concentrate pe creșterea înțelegerii acestora.
18. Îmbunătățirea protocoalelor de comunicare în situații de criză
Recunoscând importanța unei comunicări eficiente în timpul situațiilor de urgență, EFSCM subliniază faptul că planurile de comunicare sunt esențiale pentru strategiile de atenuare și trebuie adaptate la nevoile specifice ale fiecărui sector, asigurând o diseminare în timp util, bazată pe fapte și exactă a informațiilor către părțile interesate relevante.
Context
Lanțul de aprovizionare cu alimente al Uniunii Europene (UE) joacă un rol esențial în asigurarea unei aprovizionări suficiente și variate de alimente sigure, nutritive, accesibile și durabile pentru cetățeni, în orice moment. Cu toate acestea, mai multe riscuri și vulnerabilități amenință stabilitatea și reziliența pe termen lung a acestuia. Ca răspuns la incertitudinile și provocările în creștere care amenință sistemele alimentare ale UE, Comisia Europeană a adoptat pe 12 noiembrie 2021 un Plan de contingență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare în perioade de criză. Ca parte a planului de acțiune asociat, Comisia a realizat o cartografiere a riscurilor și vulnerabilităților, inclusiv a problemelor structurale, ale lanțului de aprovizionare cu alimente al UE și ale infrastructurilor sale critice, printre altele, printr-un studiu dedicat.
Constatările acestui studiu au pus bazele discuțiilor și analizei modalităților de abordare sau atenuare a riscurilor și vulnerabilităților, inclusiv a problemelor structurale care pun în pericol lanțul de aprovizionare cu alimente al UE. Rezultatele sale au sprijinit EFSCM în formularea următoarelor recomandări.
În septembrie 2023, Comisia a înființat un subgrup EFSCM, care s-a întâlnit de trei ori și a lucrat online între octombrie 2023 și martie 2024, având ca obiective 1) revizuirea riscurilor și vulnerabilităților identificate în contextul studiului JRC din 2023; 2) schimbul de informații privind exercițiile de cartografiere a riscurilor și strategiile de atenuare a riscurilor; și 3) furnizarea de recomandări pentru a ghida EFSCM în abordarea provocărilor multiple cu care se confruntă lanțul de aprovizionare cu alimente al UE.
Într-o abordare strategică pentru a oferi recomandări transversale în raport cu riscurile și vulnerabilitățile identificate în lanțul de aprovizionare cu alimente al UE, eforturile colaborative ale subgrupului EFSCM s-au concentrat pe formularea de recomandări care să transcende riscurile individuale. Această abordare a fost deliberată, optând pentru o perspectivă cuprinzătoare care vizează elementele comune ale diferitelor tipuri de riscuri și vulnerabilități evidențiate în studiul de cartografiere. Această abordare holistică permite o strategie unificată și cuprinzătoare, pregătind terenul pentru posibile analize detaliate specifice riscurilor, în cazul în care EFSCM va considera necesar.
Așa cum se recunoaște în cerințele de bază ale NATO pentru reziliența civilă națională, care includ „resurse alimentare și de apă reziliente”, securitatea alimentară este legată intrinsec de acesta și, prin urmare, nu poate fi disociată de nicio acțiune de pregătire pentru criză. În consecință, recomandările EFSCM vor informa, de asemenea, raportul Niinistö despre modul de îmbunătățire a pregătirii și disponibilității civile și de apărare a Europei, în vederea unei posibile viitoare Strategii de Pregătire a UE.
