Seceta pedologică și cea atmosferică (arșița) au provocat daune însemnate culturilor agricole de primăvară, floarea soarelui și porumb. Cultura de porumb din sudul, sud-estul și estul României este cea mai afectată.
Gabriel Razi, unul din cei mai cunoscuți analiști ai pieței agricole, a afirmat recent, cu ocazia unei conferințe, că producția internă de porumb va fi redusă cu 30% față de producția din 2023.
Care ar putea fi consecințele acestui deficit de producție la nivel național în piața agricolă în perioada următoare? Scad exporturile? Cresc importurile? La ce surse de porumb vor apela traderii pentru a aproviziona piața internă?
G4Food l-a contactat pe Gabriel Razi pentru o analiză a evoluției pieței agricole pe fondul unei recolte de porumb slabe în România anului 2024.
„Consecințele vor fi în primul rând în conturile fermierilor. Cu productivitatea actuală nu vor obține din piață minimul de câștig necesar să intre pe profit. O producție medie de 3,85 tone/ha nu permite obținerea de profit”, a răspuns Razi.
Unii fermieri înregistrează pierderi anuale succesive:
„Sunt multe cazuri particulare, fermieri care au pierdut patru recolte din cinci, în ultimii ani. Cu toate acestea, ei insistă să cultive porumb și înregistrează dificultăți financiare în ferme. E nevoie să regândească planurile de cultură, unii deja o fac, renunță sau reduc suprafețele cu culturi de primăvară (porumb, floarea soarelui) și optează pentru culturi de toamnă: grâu, orz, rapiță”.
O altă consecință a recoltei slabe de porumb în toamna anului 2024 este creșterea importurilor (de pe piețele terțe):
„În acest sezon vom vedea un volum de import mai mare, în condițiile în care volumele lipsă la intern vor trebui înlocuite cu alte volume. Marfa ar putea sosi din Serbia, din Republica Moldova. Furnizorul numărul 1 ar putea fi Serbia, un transportator tradițional de cereale pe Dunăre, spre Portul Constanța. A fost secetă și în aceste două țări, dar daunele sunt mai mici decât în sudul și sud-estul României. În Republica Moldova, porumbul este cultivat în centrul și nordul țării, la 600 de km nord de Slobozia – Călărași. Condiții meteo mai favorabile”.
Rep. „Ar putea fi marii producători de peste Atlantic furnizori de porumb pentru piața românească?”
Gabriel Razi: „Sigur, în fond, acele țări, Statele Unite, Brazilia, Argentina deja vând pe piața spaniolă. Producția de porumb din Americi e bună. Până în portul Constanța, prețul porumbului ar cumula costul transportului”.
Rep. „Producția de porumb mică în România conduce la o creștere a prețurilor?”
Gabriel Razi: „Prețurile sunt dictate de cotațiile internaționale stabilite la bursă. Recolta fantastică din Statele Unite apasă puternic pe burse. Fermierul român e cu porumbul în cel mai prost scenariu: prețuri mici, producție mică”.
Rep. „Ar putea fi relansate importurile din Ucraina?”
Gabriel Razi: „Îmi e foarte greu să estimez un astfel de eveniment, decizia o poate lua mai degrabă Bruxelles-ul decât România. E an electoral, ar fi o mișcare imprudentă. Ucraina a devenit un subiect tabu pentru agricultură românească”.
Rep. „Estimați o scădere a exporturilor de porumb românesc?”
Gabriel Razi: „Cu siguranță scad și exporturile, ar putea fi între 2-2.500.000 de tone, în acest an comercial, la jumătate față de anul trecut și față de un nivel obișnuit. Asta e situația”.
Rep. „Vor plăti clienții români mai mult pentru porumb?”
Gabriel Razi: „În România sunt două universuri ale porumbului. Unul este cel al comerțului la sac, pentru micii consumatori, care e un fel de Vestul sălbatic al pieței, un comerț deconectat de realitatea piețelor. E vorba de un consumator captiv la nivel local, care plătește mereu prețuri mari. Celălalt univers e cel al FNC-urilor, care fie aparțin de unități de producție zootehnice, fie sunt independente. Vor plăti și acestea un preț mai mare pentru porumb. Fermierii din sectorul zootehnic trebuie să hrănească animalele, indiferent de unde vine porumbul. Piața va fi aprovizionată”.
Rep. „Estimați creșteri de prețuri la consumatorul final, la raft?”
Gabriel Razi: „Cred că nu vor fi creșteri alarmante. Nu văd creșteri mai mari de 10%. 2 lei în plus la carne, 1 leu și ceva la ulei, da, dar mari creșteri nu vor fi. Avem un comerț liber internațional funcțional care echilibrează piețele, chiar dacă în anumite zone există deficit de producție. În plus, chiar și cu aceste scăderi de producție la porumb, avem de unde să exportăm, există ofertă și pentru piața internă. Pe lângă asta, producția globală este de 1,2 miliarde de tone. Tragedia e la fermierul român. Piața se echilibrează. Ăsta e rolul pieței”.