Sursa foto: Wikimedia
Mai multe studii au arătat că impactul asupra mediului al producerii cărnii și lactatelor este la jumătate față de estimările anterioare. Cel puțin așa susține o alianță de organizații din sectoare conexe zootehniei din Spania, citată de Agroinformacion. Acest lucru se datorează calității superioare a proteinei de origine animală, ceea ce înseamnă că este nevoie de o cantitate mai mică de hrană pentru a satisface cererea nutrițională, reducând astfel impactul asupra mediului.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Evaluarea impactului alimentar este complexă
Evaluarea impactului asupra mediului al alimentelor nu este o sarcină ușoară. De-a lungul timpului s-a folosit Analiza Ciclu de Viață (ACV) pentru a identifica „punctele critice” de mediu în sistemele alimentare. Însă alimentația are multe variabile, iar o simplă ACV pentru un produs nu este suficientă.
Mulți experți atrag atenția asupra necesității dezvoltării unor metrici noi, care să depășească aceste limitări și să calculeze impactul cât mai precis posibil. Pentru a evalua sustenabilitatea sistemelor agroalimentare, este nevoie de o evaluare fiabilă, care să țină cont nu doar de cantitate, ci și de calitatea și valoarea nutrițională a alimentelor. Impactul alimentelor nu este dat doar de masa lor (ex. 1 kg de produs), ci și de valoarea lor nutrițională globală.
Compararea alimentelor diferite – cum ar fi carnea și salata verde – poate duce la concluzii eronate, din cauza diferenței mari de valoare nutrițională. De aceea, impactul asupra mediului nu trebuie calculat doar în funcție de cantitate, calorii sau un singur nutrient, ci pe baza tuturor nutrienților necesari organismului.
nLCA – o nouă metodă de analiză
În acest context, a fost dezvoltată o nouă metrică: ACV Nutrițional (nLCA) – o versiune evoluată a analizei clasice ACV. În această metodă, impactul alimentului este corelat cu valoarea nutrițională și nu doar cu masa produsului.
Această analiză ia în calcul atât parametri de mediu, cât și factori nutriționali, oferind o imagine integrată asupra impactului alimentelor asupra mediului și sănătății umane.
Conform acestor calcule mai precise, impactul asupra mediului al alimentelor de origine animală de înaltă calitate, precum carnea, este de două ori mai mic decât cel estimat anterior.
Proteinele animale, mai eficiente decât cele vegetale
Un studiu recent bazat pe calitatea proteinelor a arătat că impactul asupra mediului al cărnii și produselor lactate s-a redus cu aproape 50%, în timp ce impactul alimentelor de origine vegetală a crescut cu aproape 60%.
Așadar, produsele de origine animală, datorită calității superioare a proteinei, necesită cantități mai mici pentru a satisface nevoile nutriționale – rezultând într-un impact ecologic redus.
Studiu italian
Un alt studiu, realizat de cercetători italieni și publicat în Scientific Reports, a comparat impactul asupra mediului pentru 15 alimente vegetale și animale, inclusiv: fasole, conopidă, carne de vită, pește, porumb, lapte, mazăre, cartofi, quinoa și orez.
Luând în calcul cantitatea necesară de aliment pentru a furniza toți aminoacizii esențiali pentru un adult de 70 kg, carnea de vită s-a dovedit a avea un randament ecologic mai bun decât alte produse. În schimb, unele produse vegetale au un impact mai mare asupra mediului deoarece nu conțin toți aminoacizii esențiali – ceea ce duce la necesitatea de a consuma mai multe alimente pentru a completa profilul proteic.
O nouă perspectivă asupra sustenabilității
Rezultatele acestor cercetări oferă o nouă perspectivă: este necesar să luăm în calcul calitatea proteinelor, digestibilitatea și biodisponibilitatea compușilor bioactivi și micronutrienților, pentru o evaluare mai corectă.
Potrivit experților, trebuie analizate împreună densitatea de nutrienți și efectele asupra sănătății (precum riscul de boală), pentru a obține o abordare cuprinzătoare.
Descoperirea că produsele de origine animală, în special cele bogate în proteine de calitate superioară, au un impact asupra mediului mai redus decât se credea contrazice presupunerile existente.
Pe măsură ce ne apropiem de obiectivele globale de sustenabilitate, este esențial ca politicile agricole și alimentare, în special cele foarte restrictive față de alimentele de origine animală, să integreze aceste metrici mai avansate – pentru ca mediul și sănătatea umană să fie tratate cu aceeași importanță.
