Sursa foto: G4Media
Statele membre ale Uniunii Europene au opțiuni diferite în ce privește etichetarea nutrițională voluntară a produselor alimentare. Unele țări promovează sistemul Nutri Score ( un cod de culori relaționate cu conținutul nutrițional ), Italia aplică sistemul propriu numit Nutrinform Battery ( sunt comunicate valorile energetice ale produselor ), în timp ce numeroase state nu aplică niciun sistem anume. România a interzis Nutri Score, fără să opteze pentru un sistem alternativ.
”Pe lângă declarația nutrițională obligatorie ( trebuie incluse în mod obligatoriu informații referitoare la alergeni, unele mențiuni nutriționale: valoarea energetică și cantitățile de grăsimi, acizi grași saturați, glucide, zaharuri, proteine și sare per 100 g sau per 100 ml, precum informații despre modul de păstrare a produselor ). anumite informații nutriționale pot fi incluse în mod voluntar pe partea din față a ambalajului. Un raport din 2020 al Comisiei Europene arată că etichetarea nutrițională pe partea frontală a ambalajului poate ajuta consumatorii să identifice opțiuni alimentare mai sănătoase și poate contribui la prevenirea bolilor legate de regimul alimentar” este menționat într-un raport recent al Curții de Conturi Europene privind etichetarea produselor alimentare din UE.
În Uniunea Europeană sunt aplicate mai multe sisteme de etichetare nutrițională pe partea frontală a ambalajului recomandate de autoritățile publice naționale.
Astfel de sisteme, recomandate de autorități publice, oferind ilustrații sau informații despre calitatea nutrițională a unui produs alimentar, ajută consumatorii să facă alegeri în cunoștință de cauză. În prezent, nu există etichete care să indice cât de procesat este un anumit aliment, deși dovezi științifice sugerează că un consum ridicat de alimente ultra-procesate crește riscul de apariție a bolilor legate de regimul alimentar.
Comisia trebuia să prezinte un raport, până în 2017, cu privire la utilizarea unor forme suplimentare de exprimare și de prezentare a informațiilor nutriționale și, după caz, să prezinte propuneri de modificare a normelor UE. Într-un raport publicat în 2020, Comisia a concluzionat că „este oportun să se introducă o etichetare pe partea frontală a ambalajului armonizată și obligatorie la nivelul UE”. În Strategia „De la fermă la consumator” din 2020, Comisia a anunțat că, până la sfârșitul anului 2022, va prezenta o propunere legislativă în acest sens. Nu a fost însă prezentată nicio propunere.
Deși multe asociații de consumatori și organizații de producători sprijină armonizarea, în rândul părților interesate nu există un consens nici cu privire la ce sistem de etichetare să se aleagă dintre cele existente, nici dacă acesta ar trebui să fie obligatoriu. Au apărut o varietate de sisteme de etichetare nutrițională pe partea frontală a ambalajului, care sunt susținute de mai multe state membre. În cadrul unor rapoarte recente, Comisia a constatat că toate cele trei sisteme prezintă avantaje, dar pot avea și inconveniente (de exemplu, nu sunt ușor de înțeles de către consumatori sau nu conțin informații nutriționale).
Franța, Belgia, Luxemburg, Olanda și Germania aplică sistemul de etichetare nutrițională Nutriscore. Acest sistem califică produsele în funcție de calitatea lor nutrițională globală, cu un scor de la A ( verde închis ) la E ( portocaliu închis ).
Italia aplică un sistem propriu, numit Nutrinform Battery. Acest sistem promovează eticheta privind aportul de referință, la care se adaugă un simbol reprezentând o baterie, care indică ce cantitate de energie și nutrienți există într-o porție ca procent din consumul zilnic.
Lituania are, de asemenea, un sistem propriu, numit Keyhole. Acesta este aplicat pe produsele care sunt mai sănătoase ( care au un conținut mai redus de grăsimi/ de zahăr / de sare sau mai multe fibre ) din cadrul aceleiași categorii de produse. Acest sistem este aplicat și în Danemarca și Suedia.
Croația are un sistem numit Zivjeti Zdravo ( Un mod de viață sănătos ), în timp ce în Finlanda găsim ”Simbolul inimii” și în Slovenia ”Alimente protectoare”.
Dezbaterea pe tema etichetării nutriționale pe partea frontală a ambalajului a devenit polarizată. De exemplu, anumite state membre descurajează în prezent întreprinderile din sectorul alimentar să utilizeze sistemul Nutri-Score, iar altele îl recomandă. Coexistența în UE a mai multor sisteme poate conduce la fragmentarea pieței și poate crea confuzie în rândul consumatorilor.
Controverse cu privire la etichetarea nutrițională pe partea frontală a ambalajului în Italia:
Singurul sistem de etichetare nutrițională pe partea frontală a ambalajului pe care autoritățile italiene îl recomandă este NutrInform Battery. În 2022, autoritatea de concurență din Italia a emis decizii administrative (aplicând inclusiv amenzi) împotriva întreprinderilor din sectorul alimentar care utilizează eticheta Nutri-Score, susținând că cele care nu oferă explicații suplimentare referitoare la scor ar putea induce în eroare consumatorii. În urma deciziilor, mai multe întreprinderi au fost de acord fie să renunțe la eticheta Nutri-Score, fie să adauge pe aceasta informații suplimentare.
În România, a fost aplicat de anumiți retaileri sistemul Nutri Score, însă sistemul acesta de etichetare nutrițională a fost interzis de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului ( ANPC ), începând cu 1 mai 2023. Oficialii ANPC au declarat că au impus interdicția adoptării Nutri-Score deoarece nu a fost aprobată pentru utilizare de către comercianții cu amănuntul din țară.
Fondatorul Nutri-Score, Serge Hercberg, a declarat atunci pentru Olive Oil Times că „Decizia României nu se bazează pe știință și sănătatea publică. Se bazează pe presiunea lobby-urilor. Poziția [ANPC] apare ca o negare a numeroaselor lucrări științifice care subliniază eficiența Nutri-Score în ceea ce privește sănătatea publică”, potrivit publicației Romalimenta.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a elaborat recent un proiect de HG în baza căruia sistemul Nutri Score va fi reaprobat cu anumite condiții, care privesc produsele tradiționale. HG nu a fost încă adoptată de guvern.
