Picnic la cetatea Saschiz, pâine cu unsoare și alte obiceiuri gastronomice ale oamenilor din Țara Ovăzului/ Săptămâna Haferland 2025

Săptămâna Haferland celebrează anul acesta în 10 sate tradiţiile din vecinătate. Saşii din Transilvania ne invită la cea de-a 13-a ediţie a festivalului care face cunoscute obiceiurile, patrimoniul, gastronomia, oamenii din Ţara Ovăzului. În periaoda 31 iulie – 4 august, vor fi în program dansuri şi concerte de fanfară, picnic la Cetatea de refugiu Saschiz, unde organizatorii promit că se va mânca pâine cu unsoare, dar şi tur ghidat al satului Meşendorf, ateliere de cusut şi de imprimat flori, tradiţionalul bal de la Rupea, expoziţie la Viscri, transmite News.ro.

Până la această ediţie, la Haferland, peste 50.000 de vizitatori au fost în vizită la saşi acasă. Saşii din străinătate, din România, maghiarii şi românii se reunesc în Ţara Ovăzului şi redescoperă patrimoniul unei comunităţi vechi de 800 de ani.

Fondatorul festivalului, Michael Schmidt, preşedintele Fundaţiei M&V Schmidt, a declarat, într-o conferinţă de presă care a anunţat ediţia de anul acesta la Bucureşti, nu uită cum a început totul. „Acum 14 ani, am fost în vizită la Peter Maffay, în Viscri, când mi-a spus: ‘La anul, fac inaugurarea de la Fundaţia Tabaluga şi te invit să participi!’. Şi atunci mi-a venit ideea de a face ceva mai mare, nu doar o simplă inaugurare. Dovada este faptul că anul acesta sărbătorim a 13-a ediţie. În zona aceasta, unde m-am născut, era chiar ultima comună care mai producea sau cultiva struguri. În rest, era prea frig să se mai cultive struguri. Din această cauză, au început să cultive ovăz şi astfel am numit festivalul Haferland”.

Model de convieţuire interetnică

În fiecare an, deschiderea festivalului Haferland are loc la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”. Directorul de 20 de ani al instituţiei, dr. Paula Popoiu a vorbit despre impactul etniilor în ţara noastră.

„Ne onorează că aţi ales acest muzeu cu un prestigiu deosebit, cu un milion de vizitatori pe an. Ce contează este faptul că avem o Alee a Minorităţilor, avem un program de cercetare a tuturor etniilor din România şi că ne străduim să completăm patrimoniul cu obiecte care vin de la toate minorităţile. Pentru că aici dorim să ilustrăm modelul cultural de convieţuire interetnică. România demonstrează că este iubitoare de diversitate (…). Atâtea areale culturale şi-au adus contribuţia la crearea acestei sinteze care este civilizaţia tradiţională românească şi care este una foarte frumoasă şi ne străduim să o ducem cât putem dincolo de graniţele ţării. România a fost la graniţa marilor imperii, dar a fost întotdeauna o punte între culturi şi a unit Orientul cu Occidentului”, a descris Paula Popoiu, care a subliniat că „saşii, pe oriunde s-au aşezat, au adus civilizaţie”.

De asemenea, Caroline Fernolend, preşedinta Fundaţiei „Mihai Eminescu” Trust, organizaţie care a reuşit să deruleze peste 1.300 de proiecte de conservarea patrimoniului material şi rural în Transilvania şi Maramureş, a vorbit despre „patrimoniul saşilor care e păstrat acum nu de saşii care au plecat, ci de români”.

„Mai ales românii vin la Haferland. Diversitatea este una dintre cele mai mari bogăţii ale noastre”, a spus Fernolend. „Acest patrimoniu pe care l-am moştenit şi care este sfânt pentru noi, ajută acum foarte mulţi oameni din aceste localităţi. Înainte, a fost o zonă săracă, pentru că oamenii trăiau din lucrul pământului. Este mare lucru că vă invităm an de an să luaţi parte şi să cunoaşteţi tradiţiile, vecinătatea. Datorită vecinătăţii şi spiritului comunitar, astăzi mai pot vorbi cu nepoţii mei limba strămoşească, vechea luxemburgheză, că astăzi mai avem biserici fortificate, casele, gastronomia care s-a dezvoltat în confluenţă cu celelalte grupuri etnice care trăiesc în zona noastră. Cred că e un loc de vis în care vă invităm”.

Cristian Gherghiceanu, care conduce Fundaţia Adept, desfăşoară proiecte de conservare a biodiversităţii şi de dezvoltare rurală în beneficiul comunităţii locale.

„La Saschiz, vă aşteptăm să ascultăm împreună fanfara, să vedem nişte dansuri, ne organizăm şi deschidem Cetatea, care a urmat un proces de restaurare timp de 5 ani. Avem o vecinătate a femeilor, care vor pregăti un picnic la Cetate, dar o să avem şi pâine cu unsoare, foarte important pentru energie. Vă aşteptăm să vizitaţi satele!”, a fost îndemnul preşedintelui Fundaţiei Adept.

În cele cinci zile ale festivalului, în micul sat Cloaşterf, la Dominic Boutique Transilvania, antreprenorul Călin Noru Stamatoiu promite întâlniri într-un „loc de legendă”. „Haferlandul este un proiect de suflet, rămâne, este o ştafetă pe care vrem să o cedăm generaţiilor viitoare. Este vorba despre patrimoniu, de obiceiuri, de felul în care ne uităm la cei din jurul nostru, să trăim împreună, este vorba despre culori, despre o parte romantică care nu mai este, dar pe care o simţim, pe care ne-o dorim. Prin casele pe care le-am restaurat, încerc să aduc înapoi această noţiune de saxon romantic”.

Din festival face parte şi iniţiativa Youth Haferland, care înseamnă „o conexiune între generaţii”. Mihaela Mariş, vicepreşedinte The Duke of Edinburgh’s International Award România, program care dezvoltă aptitudinile tinerilor, a vorbit despre faptul că anul trecut, timp de şase zile, 21 de liceeni au „cunoscut puţin din cultura saşilor, au dansat la bal, au discutat cu saşi care s-au întors, au dormit în corturi, au legat prietenii, au luat lecţii de jurnalism, au făcut explorări”. La ediţia din 2025, tinerii vor veni din mai multe culturi, etnii şi şcoli.

Astfel, activităţi, concerte, ateliere, dansuri, tururi ghidate vor avea loc în Archita, Saschiz, Cloaşterf, Buneşti, Homorod, Rupea, Criş, Viscri, Meşendorf.