Peștele merluciu din Marea Baltică devine tot mai mic, arată un studiu. S-a redus de la aproape 1m la 20-30 cm, o formă de adaptare, pentru a putea evada din plasele de pescuit

pestele-merluciu-din-marea-baltica-devine-tot-mai-mic-arata-un-studiu-s-a-redus-de-la-aproape-1m-la-20-30-cm-o-forma-de-adaptare-pentru-a-putea-evada-din-plasele-de-pescuit foto: ID 31125883 © Mikhailg | Dreamstime.com

În decurs de doar câteva decenii, dimensiunea medie a peștelui merluciu/ cod fish din Marea Baltică (Gadus morhua), o specie cu anumite particularități, care iubește apa rece, s-a redus dramatic. Dacă până la sfârșitul secolului trecut un exemplar matur putea depăși un metru lungime și cântărea până la 40 de kilograme, astăzi rareori atinge dimensiunea unei farfurii, iar în multe cazuri se oprește la doar 20 de centimetri.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Această prăbușire a dimensiunilor este reglată genetic și afectează o specie care s-a adaptat la condițiile dificile ale Mării Baltice – salinitate scăzută, concentrații ridicate de CO₂, fluctuații climatice extreme și lipsă de oxigen. Situație care, din păcate, nu pare să își revină, chiar dacă din 2019 pescuitul este complet interzis în zonă, arată un studiu citat de publicația ilfattoquotidiano.it.

Presiunea exercitată de activitatea umană a accelerat procesele evolutive, determinând exemplarele să devină mai mici. Ulterior, chiar și după oprirea pescuitului intensiv al peștilor mari, modificările genetice au rămas, cel puțin până în prezent.

Un studiu asupra genomului

Descoperirea acestor efecte antropice grave asupra genomului codului baltic aparține cercetătorilor de la Geomar Helmholtz Centre for Ocean Research din Kiel, Germania, și a fost publicată în revista Science Advances.

Pentru a urmări evoluția dimensiunilor de-a lungul timpului, cercetătorii au folosit două instrumente complementare: analiza genetică și analiza otoliților (formațiuni calcaroase din craniul peștilor, similare inelelor copacilor, care păstrează informații despre viața animalului), efectuate pe 152 de exemplare pescuite între 1996 și 2019.

O scădere cu 48% a dimensiunii medii

Rezultatele studiului sunt considerate îngrijorătoare: otoliții au confirmat o reducere cu 48% a dimensiunilor medii ale codului baltic. Fenomenul fusese deja observat de pescari și biologii marini în ultimii ani.

Dar analiza genetică a relevat mai mult: au avut loc schimbări genetice semnificative, un fenomen cunoscut sub numele de selecție direcțională – adică selecția indivizilor cu gene care favorizează maturizarea timpurie și dimensiuni mai mici, trăsături care le oferă o șansă mai mare de a scăpa de plasele pescarilor. În prezent, dimensiunea medie la care 50% dintre peștii cod ajung la maturitate sexuală (L50) este excepțional de mică: aproximativ 20 cm.

Din păcate, peștele cod de dimensiuni mici se reproduce mai puțin decât cel de dimensiuni mari, iar acest fapt explică de ce populația nu dă semne de refacere, în ciuda celor șase ani de interdicție totală a pescuitului, potrivit ultimelor date, actualizate în 2025.

Din acest motiv se crede că daunele provocate de om ar putea fi ireversibile, cu atât mai mult cu cât se suprapun peste schimbări profunde în starea generală a mării. Este o dovadă clară a urgenței reinventării practicilor de pescuit, pentru a le face durabile și pentru a proteja biodiversitatea și patrimoniul genetic al vieții marine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *