Foto: G4Food
Pasca este printre preparatele cele mai tradiționale pentru zilele de Paște, nu poate lipsi de pe masa festivă. Vechii evrei consumau miel și azimă. În tradiția creștină românească azima a devenit pască. Pâine, brânză, mirodenii, dulcele mierii sau al zahărului, de cel puţin 1600 de ani se cheamă la noi, la români, pască. Cercetătorul Constantin Tomescu, fiu de mocan din Mărginimea Sibiului a concluzionat în câteva rânduri faptul că pe unde au trecut păstorii români au lăsat în urma lor practica de a face pască şi plăcinte, notează doxologia.ro.
Dar de multe ori, ca bucătari pentru propria familie, ne temem de combinația între aluatul de cozonac și umplutura de brânză („dacă nu crește, dacă nu iese?”) sau pur și simplu nu avem destul timp pentru pregătiri atât de elaborate. Și atunci preferăm să cumpărăm un produs care, de cele mai multe ori, conține și substanțe conservante pe care nu ni le dorim în farfurie.
Alternativa este o pască fără aluat, pe care eu o fac în fiecare an, utilizând rețeta de bază a Tartei de la Viña, un preparat basc celebru în toată Spania și în toată lumea. În restaurantul de origine din Țara Bascilor (în nordul Spaniei) zilnic se fac mai mult de 100 de tarte. Peste 1.000 de oameni îi trec pragul în fiecare zi pentru a degusta o porție.
Iese o pască cremoasă, care se topește în gură și dispare cât ai clipi din farfurie. Dar cel mai important este că se face foarte rapid și nu necesită cunoștințe sau proceduri elaborate, doar amestecarea câtorva ingrediente simple și coacerea la temperatura și în timpul corect.
Ingrediente
• 1 kg de brânză cremoasă (tip Philadelphia)
• 1/2 litru de frișcă lichidă, cu peste 35% grăsime, nu dintre cele vegetale
• 1 lingură de făină
• 7 ouă
• 400 de grame de zahăr
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Eu am pus și coaja rasă de portocală (puteți pune și lămâie) și stafide înmuiate în coniac.
Preparare pască fără aluat
Se încălzește cuptorul la 200 de grade, cu căldură sus-jos, fără ventilator.
Se poate folosi un mixer pentru compoziție, dar nu trebuie bătută cu viteză ca să nu intre aer. Se bate brânza până nu mai are cocoloașe. Dacă îi puneți arome (coaja de lămâie, portocală, vanilie, esență de rom sau ce vă place) acum e momentul să le adăugați.
Se adaugă zahărul și se bate bine, până e complet topit și integrat. Se pun ouăle unul câte unul, pe rând, punând următorul atunci când primul este total integrat.
Se adaugă lingura de făină și se amestecă din nou. Ulterior se pune și frișca lichidă amestecând bine totul. Trebuie să rezulte o cremă fină fără niciun cocoloș, foarte omogenă.
Se ia o bucată de hârtie de copt suficient de mare să acopere atât fundul cât și pereții tăvii. Eu am folosit o tavă cu diametrul de 26 de cm. Dacă reduceți cantitățile faceți într-o tavă mai mică. Se umezește hârtia și se stoarce ca să rămână doar umedă, nu udă și se întinde bine pe tavă. Se acoperă tava până sus.
Se coace cam 40-45 de minute. Eu o prefer mai compactă așa că am ținut-o 50 de minute. Nu deschideți cuptorul în timp ce o coaceți, nu o încercați cu scobitoarea pentru că o veți ține prea mult și se va usca. Doar dacă vedeți că se arde deasupra acoperiți-o cu o hârtie de copt.
Când o scoatem din cuptor e destul de lichidă, „mișcă” dacă scuturi puțin tava. E normal să fie așa, se va întări după răcire. Se lasă în cuptor să se răcească bine cu ușa cuptorului puțin deschisă. Și focul închis, evident.
După ce s-a răcit se pune în frigider și se servește a doua zi. Măcar câteva ore trebuie să stea la frigider oricum.
Evident, tarta poate fi servită și cu un coulis de fructe, o glazură de ciocolată neagră rasă deasupra sau/și fructe proaspete.
Să aveți un Paște binecuvântat!
