OPINIE Scandalul „puiul galben”: cum a folosit Horia Constantinescu funcția în stat ca trambulină politică și a decredibilizat un sector economic vital pentru România 

Horia Constantinescu a anunțat că renunță la funcția de președinte al Protecției Consumatorului după ce a declanșat la nivel național isteria ”puiului galben”, prin care a lovit în credibilitatea producătorilor români din sectorul avicol. După ce a folosit funcția în stat ca trambulină politică pentru Primăria Constanța, el și-a lăsat o portiță de revenire, ca șef la ANPC județean. Comportamentul său instituțional este însă intolerabil pentru un stat membru UE, iar Horia Constantinescu nu mai are ce căuta la conducerea unei instituții care trebuie să fie în slujba consumatorului român și nu a interesului personal sau de grup. 

Fostul președinte s-a remarcat public prin acțiuni și decizii dubioase împotriva anumitor companii active în România, cu precădere în domeniul agroalimentar. ”Zmeul” de la  Protecția Consumatorului, a închis, într-o veselie, numeroase magazine din toată țara și a aplicat amenzi astronomice, fără să convingă actorii de pe lanțul alimentar că aceste sancțiuni erau pe deplin meritate. 

Mai mult, existau suspiciuni rezonabile că omul lovea premeditat în anumite ținte: afaceri aflate sub franciza unor companii mamă occidentale. Nu de puține ori, în ieșirile sale publice, H.C. certa țările vestice in corpore, arăta cu degetul spre fundalul cultural-antreprenorial vestic, folosind ca pretext cazul concret al firmei sancționate. 

Rădăcinile acestei atitudini anti-occidentale, care răzbătea în mod vizibil în postările sale pe Facebook, sunt, cu siguranță, în genealogia, inclusiv ideologică, a acestuia: este nepotul lui Miron Constantinescu, mare ștab comunist, „primul boss roșu al ziarului Scânteia”.

Șefia la Protecția Consumatorului, susținut fiind de PSD, i-a asigurat lui Horia Constantinescu o poziție excelentă de tragere cu obuze ideologice, depășindu-și rolul strict instituțional și legal. A acționat pe linia: „noi, românii” și „ei, vesticii”, de parcă în 2007 România nu ar fi devenit membru al Uniunii Europene! 

Poziționarea ideologică l-a condus la momentul stupefiant în care s-a transformat în promotor al pensiunii „Ferma Dacilor”, cu vreo câteva luni înainte ca aceasta să fie distrusă de un incendiu, neavând autorizație de construcție și aprobare de funcționare de la ISU. Nu, președintele Protecției Consumatorilor din România și din nicio altă țară europeană nu are voie să promoveze public unități de alimentație pe care este obligat să le controleze! 

Evoluția în plan public a lui Horia Constantinescu a atins paroxismul miercuri, 27 martie, când a făcut pe Facebook afirmații care au lovit puternic întreg sectorul avicol din România: puii sunt îngălbeniți prin hrană aditivată, (adică ceva foarte grav, după cum lăsa omul să se înțeleagă, deși aditivii respectivi sunt acceptați de legislația europeană), iar carnea și ouăle de pasăre colcăie de Salmonella, o bacterie, de regulă, periculoasă pentru sănătatea umană (deși nu întotdeauna prezența bacterie pune în pericol sănătatea umană). 

Aceste afirmații au un dublu efect: induc frica în rândul populației și afectează afaceri agroalimentare românești, construite cu greu și confruntate cu provocări multiple: pandemie, război în Ucraina, volatilitate a prețurilor, scădere a puterii de cumpărare.

Șeful de la Protecția Consumatorului și-a desăvârșit opera distructivă, atacând chiar producătorii agricoli români, în chiar ziua în care PSD, care se autodeclară promotor al „patriotismului alimentar”, l-a numit candidat pentru Primăria Constanței.

Retrospectiv, este limpede că mai toate acțiunile sale care l-au propulsat deseori în prim-planul actualității mediatice au avut și un scop electoral: Horia Constantinescu încearcă să culeagă acum roadele acestora pentru a ajunge primarul marelui oraș de la Marea Neagră, o zonă de interes strategic după declanșarea războiului din Ucraina.

Horia Constantinescu este, de azi, deocamdată, un fost președinte al Protecției Consumatorului. Este vital pentru sectorul agroalimentar românesc ca instituția să reintre pe un făgaș normal, european, cu acțiuni care să vizeze interesul public și nu interesul personal sau de grup.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului din România face parte din arhitectura națională și europeană privind protecția consumatorului și siguranța alimentară, parte a Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje. Un șef al acestei instituții trebuie să acționeze în litera și spiritul legislației naționale și europene și nu să folosească funcția pentru ascensiune personală în plan politic și pentru a induce frica în rândul consumatorilor alimentari.

Citește și: Scandalul „puiului galben”: Afirmațiile șocante făcute dimineața de șeful Protecției Consumatorilor au fost demontate, spre seară, de Autoritatea Veterinară