FOTO: Dreamstime/ Aamulya
Până în 2050, aproape toată populația globului ar putea avea acces la hrană nutritivă și adaptată cultural, fără a distruge planeta, conform CNN. Aceasta este concluzia unui nou raport al Comisiei EAT-Lancet, publicat joi. Cercetătorii susțin că o „dietă a sănătății planetare” ar putea hrăni 9,6 miliarde de oameni în mod echitabil, reducând în același timp poluarea și pierderile de mediu.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Studiul atrage atenția că schimbarea obiceiurilor alimentare trebuie însoțită de reducerea risipei și de o agricultură mai productivă. Specialiști din peste 35 de țări, experți în climă, nutriție, economie și sănătate, au contribuit la raport.
Impactul alimentației asupra mediului
Astăzi, peste 30% din emisiile de gaze cu efect de seră provin din sistemele alimentare globale. Producția, procesarea și transportul hranei, dar și transformarea pădurilor în terenuri agricole, au un impact major. Restul de 70% din poluare vine din consumul de combustibili fosili.
„Un regim sănătos pentru oameni și planetă înseamnă mai multe fructe, legume, nuci (oleaginoase), leguminoase și cereale integrale. Înseamnă puțină carne și lactate și foarte puțin zahăr, grăsimi saturate și sare”, explică profesorul Walter Willett de la Harvard.
Specialistul recomandă o porție de lactate pe zi și o porție de proteine animale – fie pește, pui, ouă sau carne. Carnea roșie, în special vită și porc, ar trebui consumată o singură dată pe săptămână, în porții mici.
Un model apropiat de dieta mediteraneană
Noua strategie alimentară nu elimină complet carnea sau lactatele. Este, de fapt, o versiune apropiată de dieta mediteraneană, echilibrată și variată. “Nu vorbim de o dietă de privațiuni, ci de un mod de a mânca sustenabil și sănătos”, spune Willett.
Comisia subliniază însă că succesul depinde și de alte măsuri: reducerea risipei alimentare, protejarea apei și a solului, dar și gestionarea responsabilă a ecosistemelor. „Trebuie să producem hrană sănătoasă, accesibilă pentru toți. Aceasta este adevărata provocare”, afirmă Johan Rockström, co-președinte al comisiei și director al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.
Controverse și opoziție
Raportul din 2019 al aceleiași comisii a stârnit reacții puternice. Industria cărnii și a lactatelor a lansat atunci campanii împotriva concluziilor, folosind sloganuri precum #YestoMeat. Experții spun că și acum se conturează o opoziție organizată, bazată pe dezinformare.
„Există o orchestrare clară a unor atacuri, venite mai ales din zona industriei cărnii de vită și a lactatelor”, avertizează Willett. Potrivit acestuia, mișcarea “Make America Healthy Again” din SUA promovează o dietă mai bogată în carne, în timp ce minimalizează impactul negativ asupra mediului.
Beneficiile pentru sănătate și economie
În raportul din 2019, experții estimau că adoptarea globală a dietei planetare ar putea preveni 11,6 milioane de decese premature pe an. Analiza din 2025 ridică cifra la 15 milioane. În SUA, un astfel de regim ar putea reduce cu 31% mortalitatea prematură în rândul adulților.
Efectele nu se opresc la sănătate. Transformarea sistemului alimentar global ar putea economisi 5.000 de miliarde de dolari anual, prin reducerea costurilor medicale și prin protejarea ecosistemelor. Investiția necesară pentru implementare este estimată la doar 200–500 de miliarde.
Cum ar putea arăta viitorul
Dacă lucrurile rămân neschimbate, emisiile provenite din agricultură ar putea crește cu 33% până în 2050. Totodată, 70% dintre ecoregiunile planetei au pierdut deja peste jumătate din suprafața naturală, în mare parte din cauza extinderii terenurilor agricole.
În schimb, o reformă globală ar putea reduce emisiile cu 60% față de nivelurile din 2020. Numărul vitelor ar scădea cu un sfert, iar terenurile pentru pășunat cu 11%. În același timp, producția de pește ar crește cu aproape 50%, iar cea de fructe și legume cu peste 40%. Nucile și leguminoasele ar putea înregistra creșteri spectaculoase, de până la 170%.
Măsuri pentru schimbare
Raportul propune reorientarea subvențiilor agricole, încurajând producția de legume, fructe și cereale integrale, în detrimentul cărnii și lactatelor. De asemenea, autorii recomandă taxe pentru alimentele cu mult zahăr, sare sau grăsimi saturate și reguli mai stricte privind marketingul către copii.
„Nu este doar despre a face mâncarea sănătoasă mai ieftină. Trebuie și să creștem puterea de cumpărare, pentru ca toată lumea să își permită o dietă sănătoasă”, subliniază Line Gordon, profesor la Stockholm University.
Respect pentru diversitatea culturală
Comisia insistă că dieta sănătății planetare nu este un model unic, aplicabil identic peste tot. Este un cadru flexibil, compatibil cu tradițiile culinare din diverse regiuni.
„Nu dictăm o singură dietă universală. Propunem un model care permite diversitate și care se aliniază cu tradițiile alimentare existente, cu mici ajustări”, explică Willett.
Raportul EAT-Lancet 2025 arată că planeta poate hrăni aproape 10 miliarde de oameni fără a se autodistruge. Condiția este ca națiunile să coopereze, să reducă risipa și să adopte o dietă echilibrată, centrată pe plante.
Viitorul alimentației globale depinde de deciziile luate acum. Alegerea între un sistem alimentar distructiv și unul sustenabil nu mai este doar o opțiune de dietă, ci o necesitate pentru supraviețuirea planetei.
