Sursa foto: Dreamstime
Numărul exploataţiilor agricole a scăzut în 2023 cu 1%, iar suprafaţa agricolă utilizată cu 1,7%, faţă de Recensământul General Agricol 2020, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) remise vineri AGERPRES, transmite Agerpres.
Dacă în anul 2020 în România se înregistrau 2,887 milioane de exploataţii agricole, trei ani mai târziu numărul acestora se situa la 2,859 milioane, din care 2,834 milioane erau fără personalitate juridică, iar 25.000 cu personalitate juridică. Numărul exploataţii agricole cu personalitate juridică a rămas acelaşi în 2023 ca şi cel din 2020.
Conform rezultatelor obţinute din Ancheta Structurală în Agricultură, în anul de referinţă 2023, un număr de 2,859 milioane de exploataţii agricole au utilizat 12,55 milioane de hectare teren agricol.
Suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2023, pe o exploataţie agricolă a fost de 4,39 ha, comparativ cu 4,42 ha în anul 2020.
Pe categorii de exploataţii agricole, în 2023, suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă fără personalitate juridică a fost de 2,74 ha, comparativ cu 2,73 ha în 2020. De asemenea, suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă cu personalitate juridică a fost de 190,51 ha, comparativ cu 194,78 ha în anul 2020.
Potrivit datelor INS, numărul exploataţiilor agricole de foarte mici dimensiuni, care au utilizat o suprafaţă agricolă de până la un hectar, s-a diminuat în anul 2023 faţă de anul 2020 cu 1,3%. La această scădere au contribuit atât exploataţiile care au utilizat o suprafaţă agricolă mai mică de 0,5 ha (deţinând o pondere de 37,3% din totalul exploataţiilor agricole), cât şi cele care au utilizat o suprafaţă agricolă între 0,5 şi 1 hectar (cu o pondere de 16,3% din totalul exploataţiilor agricole).
Pe clase de mărime, în anul 2023, structura exploataţiilor agricole a fost diferită din punct de vedere al numărului acestora, comparativ cu suprafaţa agricolă utilizată. Astfel, exploataţiile agricole sub un ha, deşi au reprezentat 53,6% din numărul total, au utilizat numai 4,5% din suprafaţa agricolă utilizată; exploataţiile agricole între 1 şi 5 ha au reprezentat 36,4% din numărul total, dar au utilizat 18,4% din suprafaţa agricolă utilizată; exploataţiile agricole între 5 şi 50 ha au avut o pondere de 9% în totalul exploataţiilor agricole, dar au utilizat 24% din suprafaţa agricolă utilizată, în timp ce exploataţiile agricole de dimensiuni mari, peste 50 ha, au avut o pondere de 1% în numărul total şi au utilizat 53,1% din suprafaţa agricolă utilizată.
O mare parte a suprafeţei agricole utilizate, 47%, se afla în proprietatea utilizatorilor, anul trecut. Mai exact, 36,8% din suprafaţa agricolă utilizată s-a aflat în proprietatea exploataţiilor agricole fără personalitate juridică, iar 10,2% în proprietatea exploataţiile agricole cu personalitate juridică.
După modul de deţinere, suprafeţele agricole utilizate în proprietate şi cele luate în arendă au înregistrat cele mai importante ponderi (85,3%), în uşoară creştere, cu 3,2%, faţă de anul 2020.
Comparativ cu anul 2020, în 2023, suprafaţa utilizată ca teren arabil (inclusiv sere şi solarii) a scăzut cu 1%, suprafeţele cu păşuni şi fâneţe s-au redus cu 2,9%, iar culturile permanente cu 5,4%.
Mai exact, conform graficelor, în 2020, terenul arabil a totalizat 8,571 milioane ha, suprafeţele cu păşuni şi fâneţe – 3,724 milioane ha, culturile permanente ocupau 344.000 ha, iar grădinile familiale 124.000 ha. Anul trecut, suprafaţa utilizată ca teren arabil scăzuse la 8,483 milioane ha, păşunile şi fâneţele acopereau 3,617 milioane ha, culturile permanente ajunseseră la 325.000 ha, iar grădinile familiale ocupau o suprafaţă în uşoară creştere, respectiv 125.000 ha.
În structura suprafeţei agricole, ponderea terenului arabil (inclusiv sere şi solarii) a fost de 67,6%, ceea ce indică o creştere de 0,4 p.p. faţă de anul 2020, ponderea păşunilor şi fâneţelor a fost de 28,8% în scădere cu 0,3 p.p., iar suprafaţa culturilor permanente a avut o pondere de 2,6%, în scădere cu 0,1 p.p.
“Grădinile familiale, cu o pondere de 1,0%, au prezentat o creştere nesemnificativă”, subliniază INS.
Din datele prezentate pe regiuni de dezvoltare, atât numărul de exploataţii agricole cât şi suprafaţa agricolă utilizată sunt distribuite în conformitate cu specificul zonei. Se remarcă macroregiunea doi – formată din Regiunile Nord-Est şi Sud-Est – unde sunt cele mai multe exploataţii agricole (32%) şi acestea deţin cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată (31,8%).
Ca regiuni de dezvoltare, pe primele locuri, din punct de vedere al numărului exploataţiilor agricole, s-au situat regiunile Nord-Est şi Sud Muntenia, cu 20,8% şi, respectiv, 17,9%, iar din punct de vedere al suprafeţei agricole utilizate regiunile Sud Muntenia (17,7%) şi Sud-Est (17,3%).
Regiunile de dezvoltare cuprind următoarele judeţe: Regiunea Nord-Est: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui; Regiunea Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea; Regiunea Sud-Muntenia: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman; Regiunea Sud-Vest Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea; Regiunea Vest: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş; Regiunea Nord-Vest: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj; Regiunea Centru: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu; Regiunea Bucureşti-Ilfov: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.
