Napolact, în centrul unei tranzacții controversate: Consiliul Concurenței analizează preluarea de către Bonafarm, grup controlat de un apropiat al lui Viktor Orbán / O vânzare cu miză economică și politică

Consiliul Concurenței a confirmat că analizează tranzacția prin care FrieslandCampina, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața lactatelor din România, vinde afacerea locală către grupul maghiar Bonafarm. Potrivit comunicatului oficial, preluarea include brandul Napolact, fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, precum și aproximativ 400 de angajați.

Conform Economedia, Royal FrieslandCampina N.V. a anunțat la finalul lunii iulie că a ajuns la un acord cu Bonafarm Group pentru cedarea operațiunilor sale din România. Tranzacția urmează să fie aprobată de autoritățile de reglementare, inclusiv de Consiliul Concurenței, și ar putea fi finalizată până la sfârșitul lui decembrie 2025.

Un brand puternic, dar cu dificultăți financiare

FrieslandCampina, prezentă în România cu mărcile Napolact, Campina și Dots, oferă o gamă largă de produse lactate – de la lapte și iaurturi, până la brânzeturi, unt și gustări. Napolact rămâne cel mai puternic brand din portofoliu, fiind unul dintre cele mai bine vândute pe piața locală.

Totuși, datele Ministerului de Finanțe, citate de aceeași sursă, arată că în 2024 compania a înregistrat pierderi de 29,4 milioane de lei, comparativ cu 235.881 de lei în 2023. În același timp, numărul angajaților a scăzut de la 491 la 422, deși cifra de afaceri a crescut la 588,8 milioane de lei.

Bonafarm, un gigant regional cu conexiuni politice

Bonafarm Group este un conglomerat maghiar care activează în agricultură și industria alimentară, operând în domenii cheie precum producția de culturi și semințe, creșterea animalelor și fabricarea de produse din carne, lapte și vin. Grupul este controlat de Sándor Csányi, considerat cel mai important bancher din Ungaria și un apropiat al premierului Viktor Orbán.

Csányi, fost CEO al OTP Bank și actual președinte al Consiliului de Administrație, este o figură influentă în businessul central-european, dar și o personalitate controversată. În urmă cu doi ani, în calitate de șef al Federației Maghiare de Fotbal, Csányi a cerut UEFA să accepte utilizarea steagului Ungariei Mari la meciurile internaționale, declanșând o amplă dispută politică.

Reacții politice în România

Vânzarea Napolact nu a trecut neobservată pe scena politică românească. Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei și actual consilier al premierului Ilie Bolojan, a avertizat asupra riscurilor de securitate națională generate de tranzacție.

„Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat. Investiția realizată de Bonafarm trebuie analizată ca o extensie a strategiei economice și politice a statului maghiar, al cărui guvern s-a aflat în repetate rânduri în conflict cu Uniunea Europeană și cu interesele României”, a declarat Burduja, citat de dcnews.ro.

El a solicitat rapoarte de specialitate și avize din partea SRI și SIE, precum și analizarea dosarului de către Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD).

Un avertisment similar a venit și din partea deputatului PSD de Cluj, Remus Lăpușan. Acesta a atras atenția asupra riscului ca fermierii din Ardeal să fie excluși din lanțul de aprovizionare dacă noul proprietar decide să aducă materie primă din Ungaria sau alte state.

„Este o piață liberă, dar responsabilitatea Consiliului Concurenței este să se asigure că fermierii români nu își pierd piața principală de desfacere. Trebuie să ne asigurăm că aceste decizii comerciale nu vor elimina producătorii locali”, a transmis Lăpușan într-un comunicat.

O tranzacție cu impact strategic

Economedia mai notează că expansiunea discretă a Ungariei pe piața românească a fost deja vizibilă în ultimii ani, prin achiziții de companii de către oameni de afaceri apropiați de Viktor Orbán. Cazul Napolact aduce însă discuția într-o zonă sensibilă, deoarece este vorba despre un brand românesc puternic, cu tradiție și impact major asupra fermierilor locali.

Consiliul Concurenței are acum responsabilitatea de a decide dacă tranzacția respectă regulile pieței și dacă nu afectează concurența sau securitatea economică. În paralel, rămâne de văzut dacă autoritățile de securitate națională și structurile europene vor considera că vânzarea Napolact poate avea implicații dincolo de zona comercială.