În weekendul 13–14 decembrie, Conacul Zăgujeni (județul Caraș-Severin) se transformă într-un tărâm de poveste, cu brazi împodobiți și decor feeric. Producători locali din zonă și doamnele din satul Zăgujeni vor pregăti produse tradiționale și de sezon, precum și bunătăți pentru masa în familie. Vizitatorii vor putea degusta preparatele și vor putea face comenzi pentru masa de Crăciun și de Anul Nou: platouri tradiționale, fursecuri, prăjituri și cozonaci.

Sâmbătă, 13 decembrie 2025, de la ora 15:00, va avea loc vernisajul expoziției „Sarmale, Oale și Taclale – Redescoperirea Gustului Tradițional Bănățean”. După luni de drumuri prin satele Banatului Montan, de povești împărtășite în bucătării și de rețete transmise din bătrâni, Asociația Miltonia aduce la Conacul Zăgujeni imagini-document din teren, mărturii ale femeilor păstrătoare de tradiții și reinterpretări gastronomice realizate de chefi și bucătari amatori.
Pentru prima dată, publicul va putea răsfoi cartea „Păstrătoarele de Tradiții”, scrisă de Beatrice Căițanu – un omagiu dedicat femeilor din Banatul Montan care păstrează vii rețetele de sarmale, cu gusturile învățate de la mame și bunici.
Vizitatorii vor putea pleca acasă cu rețete originale de sarmale, culese din diverse sate, documentate și fotografiate în cadrul proiectului. De la Zăgujeni se vor putea cumpăra și ornamente pentru brad, decoruri pentru casă și mici cadouri de Crăciun. Colindele și muzica de sărbători vor răsuna atât în interiorul Conacului, cât și în curte, când se aprind luminițele.

Intrarea este liberă la toate momentele din cadrul celor două zile de „Crăciun la Conac”. Programul de vizitare este sâmbătă între orele 12:00–19:00, iar duminică între 12:00–18:00.
Povestea conacului de la Zăgujeni
Conacul Zăgujeni, monument istoric de clasă B, este singurul conac din județul Caraș-Severin înscris în Lista Monumentelor Istorice. Istoria sa este una multiculturală. Miklós și Simon, descendenți de origine armeană ai lui Jakabffy Kristóf – unul dintre întemeietorii orașului Gherla – au achiziționat domeniul de la Zăgujeni în 1808.
După moartea lui Miklós, în 1841, proprietatea și rangul nobiliar au fost moștenite de fiii săi adoptivi, Imre și Gyula Kopal. În 1850, Gyula finalizează conacul început de tatăl său în 1835. Din cauza datoriilor acumulate, el va vinde proprietatea baronesei Hermine von der Heydte. În 1874, afectată de moartea fiului ei, baroneasa vinde moșia familiei de industriași vienezi Juhász. Aceștia extind clădirea, amenajează parcul cu arbori de esență rară, o seră și o piscină. În al Doilea Război Mondial, conacul ajunge în mâinile trupelor ruse.

În perioada comunistă, clădirea a fost folosită ca sediu S.M.A., iar după Revoluție a continuat să deservească Agromec. Conacul a fost salvat de la degradare de un fost proprietar, localnic al comunei Constantin Daicoviciu. În 2023, a fost achiziționat de actualii proprietari, iar din 2024 se află într-un amplu proces de revitalizare.

Proiectul își propune transformarea Conacului Zăgujeni dintr-un spațiu istoric abandonat într-un hub – un reper de memorie, cultură, educație și antreprenoriat pentru comunitate și vizitatori.

FOTO: Facebook/Conacul Zăgujeni





