foto: freepik.com
Cândva un simbol al luxului hotelier, micul dejun în stil bufet – acele mese pline cu iaurt și brânzeturi, ouă în toate versiunile, preparate din carne, pâine și patiserie de toate felurile, unt și gem, dozatoare de cereale, suc de portocale și nu numai, ceai și cafea pe alese – începe să fie abolit în tot mai multe lanțuri hoteliere. Este incriminat pentru faptul că duce la risipă alimentară, este simbol de consum excesiv și are un impact deloc neglijabil asupra mediului.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Grămezi de clătite, piramide de produse de patiserie și tăvi de ouă jumări, șiruri nesfârșite de fructe, mezeluri și brânzeturi, și multe altele, în funcție de specificul local – bufetele de mic dejun din întreaga lume promit abundență și oferă, adesea. exces, iar în spatele acestei atracții se ascunde un adevăr mai întunecat: risipa alimentară, relatează portalul BBC.
Micul dejun de tip bufet înseamnă o risipă mai mult dublă decât cel la farfurie
Conform Raportului Indexului Risipei Alimentare UNEP 2024, 1,05 miliarde de tone de alimente au fost irosite la nivel global în 2024, dintre care 28% provenind din sectorul de alimentație publică. Din acest total, bufetele de mic dejun se numără printre cei mai mari vinovați, generând de peste două ori mai multă risipă decât micul dejun servit la farfurie – aproximativ 300 g comparativ cu 130 g pentru mesele pregătite la comandă.
„Mâncarea irosită înseamnă resurse irosite precum teren, apă, energie și muncă, iar odată ajunsă la groapa de gunoi, produce gaze cu efect de seră care dăunează planetei și biodiversității”, spune Jocelyn Doyle, director marketing și comunicare la The Sustainable Restaurant Association. „Reducerea risipei alimentare este o modalitate foarte importantă de a face diferența, iar micul dejun este un punct ales în mod inteligent de unde să începem.”
Hotelurile din întreaga lume adoptă soluții discrete pentru a atinge acest obiectiv. Scandic Hotels în Europa de nord, de exemplu, micșorează dimensiunile prăjiturilor, produselor de patiserie și brioșelor, lăsând posibilitatea oaspeților să revină pentru supliment. Lanțul Ibis, prezent în 70 de țări, folosește farfurii mai mici pentru a limita excesul, în timp ce Hilton Frankfurt oferă produse porționate, precum iaurturi și fructe la cupă. Novotel Bangkok Sukhumvit afișează mesaje politicoase lângă postațiile cu diferite categorii de alimente ale bufetului: „Ia doar cât poți mânca.”
„Era simbolul unei ere care celebra abundența ca lux, dar acum luxul înseamnă altceva”
Pichaya „Pam” Soontornyanakij, un chef cu rădăcini thailandeze și americane, consideră această discuție una necesară. „Bufetul de mic dejun all-you-can-eat este simbolul unei ere din ospitalitate, o eră care celebra abundența ca lux”, spune ea. Dar luxul a evoluat. „Nu mai este despre cantitate sau exces. Este despre grijă, calitate și responsabilitate – nu doar pentru oaspeți, ci și pentru planetă.”
Mai departe, există și o chestiune nutrițională, alături de cea legată de risipă. Potrivit dr. Kelly L. Haws, expertă în comportamentul consumatorului, bufetele duc adesea la supraalimentare din cauza „efectului varietății” – mai multe opțiuni stimulează consumul mai mare. „Auto-servirea duce, de asemenea, la porții exagerate, deoarece oamenii estimează greșit dimensiunile,” spune ea, adăugând că abundența bufetelor de mic dejun îi face pe consumatori să „ia mai multă mâncare, să consume mai mult și să se simtă mai puțin vinovați pentru risipă”.
Dorinta de a „recupera banii dați” pentru un bufet cu preț fix accentuează tendința de a mânca excesiv – iar chiar și cei conștienți de problemele climatice pot subestima impactul propriei risipe alimentare. „Călătoriile declanșează o așa zisă mentalitate de vacanță, când răsfățul pare justificat”, spune Haws.
Cum se poate imprima o schimbare graduală, subtilă
Aici intervin mici ajustări strategice, „stimuli” subtili care reduc risipa fără a afecta satisfacția oaspeților: farfurii mai mici, cantități limitate de veselă curată la dispoziție, oferte declinate în porții mai mici cu promisiunea de a putea face bis dacă e cazul, precum și mesaje bine plasate care încurajează alegerile conștiente. Alte metode includ plasarea opțiunilor mai ușoare la început și a celor mai consistente la final.
Această schimbare răspunde așteptărilor călătorului de tip nou, pentru care sustenabilitatea nu mai este un detaliu secundar. Conform unui nou raport al portalului Booking.com, 84% dintre turiștii globali consideră sustenabilitatea importantă și caută activ modalități de a-și reduce amprenta asupra mediului.
„Bufetele te fac mereu să uiți de controlul porțiilor, te copleșesc cu prea multe opțiuni și de obicei mă lasă cu un sentiment de vinovăție”, spune Dhanashree Thosar, călătoare pasionată, spunând că alege să evite bufetele de mic dejun. „În timpul unui sejur la The Park din Bangalore, micul ei dejun a fost servit pe etape: fructe proaspete, ouă cu ierburi din grădină și o prăjitură abia scoasă din cuptor. „A părut intenționat, nu excesiv; atent, dar fără un răsfățat lipsit de măsură.”
Încep să își facă loc experiențele personalizate
Mărcile de lux orientate spre sustenabilitate renunță treptat la bufete în favoarea unor experiențe personalizate: mic dejunuri farm-to-table la Six Senses, colaborări cu chefi cofetari, prăjitori de cafea sau maeștri ai ceaiului la Anantara, ori ritualuri de dimineață cu tematică wellness la Aman.
Hilton Worldwide, prezent în peste 100 de țări cu aproape 6.000 de locații, și-a propus să reducă deșeurile alimentare care iau drumul tomberoanelor cu 50% până în 2030, obiectiv aliniat cu Agenda ONU pentru Dezvoltare Durabilă. Printre inițiative: Hilton Tokyo Bay folosește bucătării asistate de inteligență artificială; Conrad Centennial Singapore utilizează „legume imperfecte”, de obicei aruncate; Hilton Shenzhen Shekou Nanhai transformă resturile alimentare în îngrășăminte organice prin echipamente inteligente.
Totuși, găsirea echilibrului între sustenabilitate și așteptările diverse ale oaspeților rămâne o provocare, spune Marjolein van Spronsen, manager comunicare la Van Spronsen & Partners. De aceea, multe hoteluri măsoară acum exact câtă mâncare se aruncă, pentru a ajusta ofertele. Alte tendințe: bufet combinat cu meniu de mic dejun servit la masă, pentru un plus de lux, sau baruri grab-and-go.
Doyle recomandă hotelurilor să ia în considerare eliminarea completă a bufetului la un moment dat, înlocuindu-l cu un mic dejun planificat atent, gătit la comandă, care să ofere o experiență mai luxoasă și mai relaxantă. „Micul dejun este ultima parte a experienței înainte de check-out – de ce să nu lași oaspeții cu sentimentul de a fi răsfățați?”, spune ea.
Turnurile de dozatoare de cereale, tăvile de cârnați și munții de pâine au fost odată simboluri ale răsfățului – dar timpul lor apune. Pe măsură ce luxul se redefinește în jurul grijii și sustenabilității, micul dejun la comandă oferă un răsfăț mai discret și mai inteligent.
