FOTO: Captură video rfi.ro
Schimbările climatice îi determină pe tot mai mulți agricultori din Republica Moldova să își îndrepte atenția spre culturi alternative, cu potențial ridicat de valorificare. Culturile de aluni devin, astfel, una dintre cele mai atractive opțiuni, deși necesită răbdare și investiții consistente până la obținerea primei roade, notează rfi.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cultura de alun începe să producă, în mod obișnuit, după opt-nouă ani. Acum, antreprenorii care au pariat pe această direcție încep să culeagă roadele investițiilor. Cererea este în creștere atât pe piața internă, cât și la export. Un avantaj important este faptul că fiecare element al plantei poate fi valorificat.
Coaja alunelor poate fi transformată în cărbune pentru filtrarea apei. Lemnul rămas după curățarea livezilor ajunge sursă de încălzire. În contextul volatil al culturilor tradiționale, această sustenabilitate îi atrage pe fermieri.
Fermă pe 50 de hectare
Un exemplu este afacerea familiei Șcerbaniuc, din Bălți. Compania fondată în 2018 administrează o livadă de 50 de hectare și deține o linie modernă de procesare. Recolta din acest an a ajuns la aproape 600 de kilograme la hectar, însă potențialul poate depăși 3 tone.
„Sunt puțini producători, în Moldova, de alun. Așadar, obiectivul nostru nu este să lucrăm cu grâu sau porumb, ci numai cu alune”, a declarat Alexandru Șcerbaniuc, administratorul companiei.
Dacă la început puieții erau importați din Italia, acum materialul săditor este adaptat solului și climei din Republica Moldova.
„Ne-au propus soiurile italiene Romana, Nacchionie și Trilobata, care rezistă climatului din Moldova. Italienii au efectuat o analiză și au ajuns la concluzia că Moldova poate cultiva alune și obține o recoltă bună. Nu îngheață, ca în alte țări. Moldova este stabilă. Ucraina este, de asemenea, potrivită pentru cultivarea alunelor”, a mai spus Alexandru Șcerbaniuc.
Procesarea alunelor. în hala proprie
Deși investiția inițială a venit din străinătate, întreaga activitate de producție este gestionată de familia Șcerbaniuc
Procesarea alunelor se desfășoară într-o secție dotată cu tehnologie capabilă să prelucreze până la trei tone pe oră. „Alunele în coajă ajung în rampa de alimentare, de unde sunt transportate uniform de două încărcătoare în tocătorul principal. (…) Pe următoarea bandă transportoare, muncitorii verifică manual miezurile și îndepărtează resturile rămase. În final, obținem niște alune curate, complet sortate, fără resturi”, explică Leonid Șcerbaniuc.
Extinderea plantațiilor se vede și în cifre. Potrivit experților, în Republica Moldova există aproape 3.000 de hectare de aluni. Exporturile ajung deja la aproximativ 250 de tone, iar pe piața internă rămân doar în jur de 30 de tone.
În magazine, alunele sunt printre cele mai căutate produse.
