FOTO: G4Food
Psihologia modernă și științele nutriției au redefinit relația dintre alimentație și funcționarea emoțională. Tot mai multe studii arată că modul în care mâncăm influențează atenția, stabilitatea emoțională și rezistența la stres. Psihologul clinician Cecilia Ardusătan explică faptul că această conexiune nu este una metaforică. Starea emoțională este influențată direct de alimentație. „Legătura dintre alimentație și emoții este una directă și neurobiologică”, arată ea.
Creierul folosește procese dependente de nutrienți esențiali. Lipsa acizilor grași Omega-3, a proteinelor de calitate și a vitaminelor implicate în sinteza neurotransmițătorilor afectează comunicarea neuronală. „Când aceste resurse lipsesc, apar iritabilitatea, scăderile de energie și dificultățile de concentrare”, afirmă psihologul.
Un mecanism ignorat adesea este variația glicemiei. Zaharurile rapide oferă o senzație scurtă de energie. Căderea ulterioară afectează atenția și autocontrolul. Psihologul mai spune că efectele sunt vizibile la orice vârstă. „La copii vedem impulsivitate. La adulți apar iritabilitatea și oboseala mentală”, precizează specialista. „Aceste fluctuații pot crea senzația că mintea nu mai poate gestiona sarcinile zilnice. Ritmul profesional și ritmul școlar devin mai greu de susținut în lipsa unui aport nutritiv constant”, mai spune ea.
Rolul Omega-3 și beneficiile consumului de pește
În acest context, alimentele bogate în Omega-3 devin esențiale. Tonul este una dintre sursele cele mai accesibile. El oferă acizi grași esențiali și proteine de calitate. „Consumul regulat de pește bogat în Omega-3 sprijină claritatea cognitivă și rezistența mentală”, mai arată Cecilia Ardusătan.
Acizii grași Omega-3 contribuie la o comunicare neuronală eficientă. Ei susțin un timp de reacție mai bun și o adaptare crescută la solicitările zilnice. Copiii beneficiază prin performanțe școlare mai stabile, iar adulții reușesc să gestioneze mai bine stresul profesional.
Corpul transmite indicii clare când are nevoie de mai mulți nutrienți. Oboseala frecventă, apetitul crescut pentru dulciuri sau scăderea motivației sunt semne timpurii. „Mulți oameni confundă aceste semnale cu mâncatul emoțional. Asta duce sistemul nervos spre epuizare”, mai afirmă psihologul.
Dificultățile de concentrare din a doua parte a zilei reprezintă un alt indicator. Ele arată adesea un aport insuficient de proteine și grăsimi sănătoase.
O rutină alimentară perfectă pentru creier
O alimentație echilibrată nu înlocuiește intervenția psihologică. Ea creează însă baza biologică necesară pentru stabilitate emoțională și învățare. „Un creier hrănit corect poate funcționa coerent și poate adapta reacțiile emoționale”, subliniază Ardusătan.
Specialista recomandă un aport regulat de proteine, grăsimi sănătoase, carbohidrați complecși și fibre. Alimentele fermentate sunt importante pentru echilibrul microbiotei. Un astfel de regim stabilizează atenția și susține capacitatea de recuperare a organismului.
Acizii grași Omega-3, precum cei din ton, sunt parte importantă a acestui echilibru. Ei oferă suport pentru creier și contribuie la gestionarea stresului. Alimentația devine astfel o componentă esențială în menținerea sănătății emoționale, atât la copii, cât și la adulți.
