Fermierul olandez Jesse Schevel. Sursa foto: G4Food
„Intrăm într-o nouă eră, una în care agricultura și energia nu mai reprezintă două lumi separate, ci sunt parte ale aceluiași ecosistem.” Acesta a fost unul dintre mesajele puternice transmise de Jesse Schevel, Manager Afaceri Publice, Guvernamentale și Internaționale la Glastuinbouw Nederland (Asociația producătorilor în spații protejate), membru COPA-COGECA și fermier în Țările de Jos, în cadrul prezentării sale „From field to future – Resilient agrifood production in times of change”, susținută la Ziua Olandei @ INDAGRA 2025.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Într-o sală plină de fermieri, și reprezentanți ai industriei agroalimentare, în fața E.S. doamna Willemijn van Haaften, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos la București și a secretarei de stat din MADR, Violeta Mușat, Jesse Schevel a vorbit despre modul în care fermierii europeni pot deveni actori centrali ai tranziției energetice și ai decarbonizării continentului, fără a compromite competitivitatea și securitatea alimentară.
Jesse Schevel: ”Așa cum ne apărăm împotriva tancurilor și a rachetelor, trebuie să ne apărăm împotriva foametei”
Reprezentant al Uniunii Producătorilor de Legume și Tânăr Fermier din nordul Olandei, Schevel a vorbit despre rolul fermierilor în asigurarea rezilienței Europei. „Agricultura rezilientă este fundamentul unei Europe reziliente”, a subliniat el. „Securitatea alimentară nu mai este un lux, ci o chestiune de supraviețuire.”
Prezentarea sa a atins inclusiv dimensiunea geopolitică a agriculturii: „Așa cum ne apărăm împotriva tancurilor și a rachetelor, trebuie să ne apărăm împotriva foametei, a lipsei și a dependenței. Creșterea prețurilor la energie și fertilizanți, blocajele transportului – toate arată cât de vulnerabilă este Europa când depinde de surse externe. Este timpul să aducem reziliența acasă.”
Începând prin a prezenta schimbările care se preconizează la Bruxelles referitor la noul exercițiu financiar multianual, fermierul a continuat afirmând că într-o Europă care dorește să se decarbonizeze fără a se dezindustrializa, fermierii nu sunt problema schimbărilor climatice, ci mai degrabă soluția!
“Intrăm într-o nouă eră, una în care agricultura și energia nu mai reprezintă două lumi separate, ci sunt parte ale aceluiași ecosistem”, a spus Jesse Schevel, dând exemplul Olandei, unde serele nu mai sunt consumatoare de energie ci producătoare, iar gunoiul de grajd este folosit din ce în ce mai mult la producția de biogaz.
Schevel a apreciat că fermierii români stau pe o mină de aur când vine vorba de energie regenerabilă: solară, geotermală, precum și spații vaste
Schimbări majore la Bruxelles, un nou cadru financiar pentru agricultură
Fermierul a atras atenția și asupra noului exercițiu financiar multianual al Uniunii Europene, care redefinește direcțiile Politicii Agricole Comune (PAC), și anume:
- Pilonul I: sprijin pentru venituri, eco-scheme și măsuri de piață;
- Pilonul II: dezvoltare rurală, sprijin pentru tinerii fermieri, măsuri de mediu și gestionarea riscurilor.
Bugetul PAC 2021–2027 însumează aproximativ 387 miliarde de euro, la care se adaugă alte 865 miliarde de euro alocate pentru politici complementare, coeziune socială, migrație, pescuit și dezvoltare regională.
„Într-o Europă care dorește să se decarbonizeze fără a se dezindustrializa, fermierii nu sunt problema schimbărilor climatice, ci mai degrabă soluția”, a subliniat Jesse Schevel.
Schevel a avertizat și asupra modificărilor propuse de Comisia Europeană pentru viitoarea Politică Agricolă Comună, care ar putea duce la fragmentare: „Timp de 60 de ani, PAC a avut doi piloni: sprijin direct și dezvoltare rurală. Dar dacă aceste componente vor fi fuzionate și gestionate doar la nivel național, riscăm să pierdem coerența și solidaritatea între statele membre.”
Viitorul agriculturii este profund interconectat cu energia
Expertul olandez a arătat că viitorul agriculturii este profund interconectat cu energia:
„În Olanda, serele nu mai sunt mari consumatoare de energie, ci producătoare. Ele contribuie la stabilizarea rețelei electrice, folosesc energia geotermală și transformă gunoiul de grajd în biogaz. Agricultura și energia devin o singură lume.”
Schevel consideră că fermierii români au un potențial enorm în acest sens, datorită resurselor naturale de care dispun: suprafețe vaste, soare abundent, resurse geotermale și biomasă. „România stă pe o mină de aur a energiei regenerabile”, a spus el.
Apa, cea mai mare resursă strategică a viitorului
Prezentarea a inclus și detalii despre Strategia Europeană pentru Reziliența Apei 2030, care vizează:
- reducerea consumului de apă cu 10%;
- extinderea tehnologiilor de economisire a apei pe 40% din terenurile agricole europene.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice, în special în sud-estul Europei, unde seceta afectează deja productivitatea fermelor.
Un alt exemplu relevant oferit de Schevel este modelul olandez de combatere biologică a dăunătorilor.
„Astăzi, 95% din suprafața serelor din Olanda este acoperită de biocontrol. Folosim miliarde de insecte benefice, nu pesticide. Este dovada că agricultura sustenabilă și productivitatea pot merge mână în mână.”
Competitivitatea europeană și fondurile pentru tranziție
Schevel a amintit și de crearea unui nou instrument european, European Competitiveness Fund, cu un buget de 415 miliarde de euro, destinat investițiilor în:
- tranziția energetică,
- sănătate, agricultură și biotehnologie,
- digitalizare,
- securitate și reziliență industrială.
Aceste resurse, a spus fermierul, vor fi cruciale pentru modernizarea agriculturii și consolidarea lanțurilor alimentare europene.
În încheiere, mesajul lui Jesse Schevel a fost foarte clar:
„Cum putem transforma toate provocările care stau în calea agriculturii: energia, apa, sănătatea plantelor, competitivitatea? Prin parteneriate. Parteneriate între țări, între sectoare și între generații.”
