Foto: G4Food
Ionuț Bădică, invitatul podcastului ”Agricultura în schimbare” este o poveste de om. Are 41 de ani și cultivă legume „cu suflet”, la ferma lui, numită, evident,”Sol și Suflet”. Ferma se află la 20 km Vest de Ploiești, în localitatea Vlădeni, din județul Dâmbovița.
Dar, mai înainte de toate a fost inginer constructor. Asta a învățat și asta a muncit până a venit criza din 2008, iar domeniul construcțiilor a fost pus pe butuci. Atunci și-a luat un an sabatic, s-a dus la țară, la bunici și a început să cultive pământul lor. Iar de atunci, nici că s-a mai întors la construcții.
A rămas fidel pământului, dar și unui alt stil de viață: acela de a fi responsabil pentru natură, pentru modul în care are grijă de pământ, dar și grijă de modul în care cultivă mâncarea. A crescut legume, dar a crescut și o comunitate frumoasă în jurul lui.
Astăzi are o fermă de 6 hectare, însă nu folosește tot pământul pentru producție: „Ferma noastră are 6 hectare, dar nu toată o avem în producție. Lumea probabil o să mă întrebe cât îmi trebuie ca să produc pentru 100 de clienți.
Noi producem, de fapt, pe o suprafață de 4000 de metri pătrați de solarii și un hectar de teren, în câmp. Restul sunt zone pe care le lăsăm libere, pentru natură sau în regenerare, adică punem culturi vii, culturi verzi și așa mai departe. Deci cu un hectar jumătate, producem legume pentru 200-250 de familii”.
Munca din spatele produselor: de la răsărit, până la apusul soarelui
Când vine vorba de efort, lucrurile sunt clare: agricultura mică și diversificată nu funcționează după un program de birou: „Nu e un job de la 9 la 5. E un job de dimineața, de când răsare soarele, până seara, până când apune soarele.”
Iarna, ziua scurtă e un avantaj: „Norocul nostru că acum soarele apune la ora 4 jumate și la ora 5.00… îți mai strângi gândurile și te duci acasă.”
Rolul Excel-ului în planificarea culturilor: o știință întreagă
Modelul fermei se bazează pe diversitate, astfel încât clienții să găsească toate legumele în același loc. Sau în același coș, pentru că ferma are clienți abonați, cărora le virează săptămânal sau lunar produsele cerute.
„Modelul nostru este unul care se bazează pe diversitate. Dar bine e că omul vine și îți cumpără tot de la tine, dar în același timp îți cere să-i dai totul. Și dacă nu o ai, atunci e un pic supărat.”
Aici intervine planificarea, curat matematică, aceasta fiind cea care stabilește când se seamănă, când se recoltează și cum se rotesc culturile.
Povestea complicată a ridichei
Ionuț Bădică ne dă și un exemplu aparent banal, dar în realitate extrem de tehnic: ridichea. „Ridichea are o poveste complicată”, susține fermierul. Semănată la 15 august, se maturizează în 30 de zile. Dar pe măsură ce intrăm în iarnă, ciclul se prelungește. „Dacă o semeni în noiembrie într-un solar, se face în 90 de zile.”
De ce nu se seamănă mai devreme? „Pentru că există puricele cruciferelor și ți-o mănâncă.”
În plus, fereastra de recoltare e extrem de scurtă: „O ridiche nu poți s-o recoltezi în mai mult de 3 săptămâni. Cea mai bună e în prima săptămână. A doua e ok, iar în a treia e deja ațoasă și apar și gândăceii.”
Pentru toate aceste detalii, ferma are „Excel-uri întregi de date. De fapt, ăsta e punctul nostru forte, că recoltăm date. Asta am zis că facem: cercetare și inovare și nu poți să faci cercetare dacă nu ai date. Și în fiecare an spune cum a semănat, cum era solul, cât a durat, fereastra de recoltare.”
În funcție de sezon, oferta se schimbă. „Săptămâna viitoare nu știu dacă mai avem ardei… doar pentru două săptămâni, că nu le mai place căldura.” Primăvara intră în scenă dovleceii, apoi vara vin roșiile, castraveții, pepenii și multe tipuri de verdețuri. Diversitatea e mare, dar necesită și o logistică de laborator.
Abonamente lunare sau anuale la coșul cu legume
Fermierul Ionuț Bădică spune că a adoptat modelul de abonamente, pentru că avea nevoie de cash flow și, la urma urmei este un model care funcționează foarte bine în Germania, Franța sau Austria. Plus că a simplificat și birocrația: dacă are 100 de abonați, atunci face 100 facturi și gata!
Prețurile nu sunt mari: un coș mare costă 4.000 lei abonamentul pe an, ceea ce înseamnă 52 de coșuri de legume proaspete, sănătoase. „Să creez o nebunie cu chimicale, n-aș putea să fac! Nu mi-ar cânta inima”
Plata se poate face și în rate, lunar. „Și uite așa se creează o comunitate a încrederii: așa cum fiecare om are medicul lui de încredere, mecanicul lui de încredere, tot așa să aibă și fermierul lui de încredere”, a afirmat Ionut Bădică, la podcastul ”Agricultura în schimbare”, o producție G4Food.
