Sursa foto: Arhiva personală
Într-o lume în care agricultura românească se reinventează cu pași mici, dar curajoși, vocea femeilor care îndrăznesc să inoveze merită să fie auzită. Secțiunea „Ladies&Business” lansată de G4Food își propune să aducă în prim-plan povești autentice ale femeilor care transformă pământul în povești de succes, pasiunea în afaceri sustenabile și curajul în inspirație pentru o nouă generație de agricultori.
În episodul lunii mai al seriei „Ladies&Business”, o cunoaștem pe Ionela Vișan, pionieră a culturii de sparanghel în județul Argeș. De la un simplu experiment în grădina părinților la o fermă extinsă în satul Căteasca, parcursul Ionelei este o lecție despre întoarcerea acasă, perseverență și viziune într-o nișă agricolă cu potențial uriaș.
Ionela a început din pasiunea pentru grădinărit, împletită cu dorința de a aduce sparanghelul în România. În Germania sparanghelul este considerat o delicatesă de sezon, după cum a povestit cultivatoarea. „Toată lumea are furnizorul lui local, toată lumea merge și ia sparanghel, consumă sparanghel, se fac petreceri în jurul acestei legume”, a menționat ea.
„Anul viitor intenționăm să facem mai mult material săditor”
Deși la început considera că nu este potrivit solul sau clima, pe parcurs și-a dat seama că au rezultate foarte bune cu această cultură. Ca promovare, a început prin postarea anunțurilor despre produsul local. „A fost, de fapt, o promovare organică. Practic nu am avut nevoie de promovare, pentru că produsul s-a promovat singur”, a precizat Ionela.
Ionela are în vedere extinderea fermei, menționând faptul că anul trecut s-au extins cu încă 3.000 de cuiburi de sparanghel, iar anul acesta extinderea a fost mult mai mică.
„Anul viitor intenționăm să facem mai mult material săditor, atât pentru extinderea propriei culturi, însă dacă vom avea surplus ne dorim să încurajăm și alți producători de legume să pună și sparanghel”, a declarat Ionela Vișan pentru G4Food.
O tehnologie pe care o vor folosi este cea de irigare prin picătură pentru răsaduri. Deși sparanghelul este rezistent la secetă, ea afirmă faptul că plantele mici au nevoie de ajutor.
Ionela consideră că răbdarea, grija și empatia reprezintă caracteristici ale femeilor care le fac potrivite pentru statutul de fermier, plus tehnologia avansată care reduce mult munca fizică.
Măsurile pentru asigurarea sustenabilității fermei și protejarea mediului înconjurător sunt reliefate prin faptul că stau departe de substanțele chimice de sinteză, încearcă să țină cultura cât mai curată, se folosesc de vegetația care crește în jurul plantelor pentru a îmbogăți solul, folosesc diverse uleiuri esențiale pentru a îndepărta dăunătorii specifici sparanghelului.
„De anul acesta am creat o nouă categorie de sparanghel, este vorba de categoria „Vreau și eu în farfurie”. Am creat această categorie pentru că risipa alimentară pentru noi nu este o opțiune și dacă o țijă e mai strâmbă sau puțin mai înflorită sau puțin ciupită de un gândăcel, aceasta este la fel de gustoasă și îmi doresc să ne educăm și să-i educăm pe cei din jurul nostru că legumele nu au nicio treabă cu perfecțiunea”, a declarat Ionela Vișan.
Ca oportunități pentru fermierii locali, Ionela consideră că ar fi important ca din ce în ce mai mulți oameni să-i îndrepte spre acest tip de cultură, pentru că are potențial, fiind o plantă perenă care nu necesită an de an însămânțare sau înrădăcinare. Poate fi recoltat până la 15-20 de ani de viață a plantei.
„Am văzut acest potențial al culturii”
G4Food: Ce v-a determinat să renunțați la viața din Germania și să vă întoarceți în România pentru a cultiva sparanghel? Cum ați descoperit potențialul culturii de sparanghel în România și ce v-a inspirat să alegeți această legumă mai puțin întâlnită?
Ionela Vișan: A fost pasiunea mea pentru grădinărit și dorința de a aduce sparanghelul în România, văzând că este atât de puțin cunoscut și având contact acolo în Germania cu foarte mulți oameni și văzând cât de apreciat este, dincolo de calitățile sale nutriționale, era considerată că un fel de delicatesă de sezon. Pur și simplu totul se învârte în cele două luni din perioada recoltării sparanghelului în Germania. Toată lumea are furnizorul lui local, toată lumea merge și ia sparanghel, consumă sparanghel, se fac petreceri în jurul acestei legume și așa mi-a venit ideea de a începe o cultură în România. Am văzut acest potențial al culturii și cu toate că la început consideram că poate nu este potrivit solul sau clima, am reușit totuși să cultivăm și avem rezultate foarte bune cu această cultură.
G4Food: Ce strategii de marketing ați adoptat pentru a promova și vinde sparanghelul pe piața locală?
Ionela Vișan: Am început prin postarea câtorva anunțuri în care anunțam că avem un nou produs local, o cultură curată și au fost suficienți câțiva iubitori de sparanghel care au început să ne consume această legumă. A fost, de fapt, o promovare organică. De la primii clienți au venit noi clienți și noi clienți. Practic nu prea am avut nevoie de promovare, fiindcă produsul s-a promovat singur.
G4Food: Ce planuri aveți pentru extinderea fermei și implementarea noilor tehnologii, eventual sistemele moderne de irigații? Aveți deja tehnologii moderne pe care le-ați implementat în cultivarea sparanghelului?
Ionela Vișan: Avem în plan extindere a fermei. Anul trecut deja ne-am extins cu încă 3.000 de cuiburi de sparanghel. Anul acesta extinderea a fost mult mai mică, însă am reușit să facem puțin material săditor anul trecut pentru extinderea propriei culturi și anul viitor intenționăm să facem mai mult material, pentru extinderea propriei culturi. Dacă vom avea surplus, ne dorim să încurajăm și alți producători de legume să pună și sparanghel.
Vom folosi o tehnologie de irigare prin picătură pentru răsad. Cu toate că sparanghelul matur este destul de rezistent la secetă, plantele mici au nevoie de ajutor cu apă în perioada de secetă.
„Cred cu tărie că femeile au un rol foarte important în acest domeniu de activitate”
G4Food:Cum percepeți rolul femeilor în agricultura românească și ce sfaturi aveți pentru cele care doresc să urmeze o carieră în acest domeniu?
Ionela Vișan: Cred cu tărie că femeile au un rol foarte important în acest domeniu de activitate. Răbdarea cu care noi suntem înzestrate și empatia și grija pentru ce ne înconjoară sunt principalele caracteristici, să le spun așa, pentru care sunt convinsă că acest domeniu de activitate este și pentru femei plus. Dincolo de aceste aspecte, trebuie să ținem cont de faptul că tehnologia și resursele pe care le avem la îndemână pentru îngrijirea plantelor sunt din ce în ce mai evoluate, așa că munca fizică este foarte redusă și consider că este un domeniu foarte bun și pentru femei.
G4Food: Ce măsuri adoptați pentru a asigura sustenabilitatea fermei și protejarea mediului înconjurător?
Stăm departe de substanțe chimice de sinteză, încercăm să ținem cultura cât mai curată, ne folosim de vegetația care crește în jurul plantelor pentru a îmbogăți solul. Practic o încorporăm un sol, folosim diverse uleiuri esențiale pentru a îndepărta dăunătorii specifici sparanghelului. Și de anul acesta am creat o nouă categorie de sparanghel. Este vorba despre categoria „Vreau și eu în farfurie”.
Am creat această categorie pentru că risipa alimentară pentru noi nu este o opțiune. Și dacă o tijă este mai strâmbă sau puțin mai înflorită sau puțin ciupită de un gândăcel, aceasta este la fel de gustoasă și îmi doresc să ne educăm și să-i educăm pe cei din jurul nostru că legumele nu au nicio treabă cu perfecțiunea. Legumele nu trebuie să fie perfecte ca să aibă gust. Așa că această categorie, la fel de gustoasă ca și sparanghelul normal, luptă împotriva risipei alimentare și aduce sparanghelul la un preț mai avantajos pentru toți doritorii de legume proaspete de sezon.
G4Food: Cum vedeți evoluția pieței de sparanghel în România și ce oportunități considerați că există pentru fermierii locali?
Ionela Vișan: Ar fi foarte important ca din ce în ce mai mulți oameni să se îndrepte spre acest tip de cultură. Într-adevăr, necesită foarte multă răbdare, însă este o cultură cu potențial, este o plantă perenă, ceea ce nu necesită an de an însămânțare sau înrădăcinare, așa că a din anul patru de cultură efectiv poate fi recoltat până la 15-20 de ani de viață a plantei. Evoluția pieței de sparanghel din România este în continuă creștere, atât pe partea de HoReCa, dar și a oamenilor privați și nu doar cei care doresc să consume, dar am văzut o cerere mare în piață și de oameni care doresc această legumă în grădină, astfel că acesta este un motiv un plus pentru noi de producere a materialului săditor pentru această plan.
G4Food: Privind înapoi, care a fost cea mai dură lecție pe care ați învățat-o din agricultură?
Ionela Vișan: Un produs bun necesită foarte multă răbdare, mai ales în cazul meu. În cazul acestei culturi, răbdare este esențială. Și dincolo de răbdare, ce am mai învățat este că natura are ultimul cuvânt de spus.
Transcrierea interviului a fost realizată cu Vatis Tech
Sursa foto: Arhiva personală.
