foto: Pixabay
- Italia este o țară renumită pe plan mondial pentru brandurile sale agroalimentare ( brânzeturi, sosuri, ulei de măsline extravirgin, vinuri, paste, etc. ). În paralel cu comerțul legal, sunt desfășurate și operațiuni de fraudare a produselor italienești autentice, operațiuni numite generic Italian Sounding, cu sensul de imitare, de producere a ceva care seamănă, ”sună”, ca originalul.
Fenomenul Italian Sounding a căpătat o amploare așa de mare, încât încasările din comerțul ilicit au depășit veniturile obținute din producerea și comercializarea în regim legal a produselor ”Made in Italy”: 63 de miliarde de euro vs. 62 de miliarde de euro, potrivit estimărilor făcute în cadrul unui studiu realizat de The European House – Ambrosetti și citat de publicația agricultura.it.
Regiunea cea mai afectată de fenomenul Italian Sounding este Lombardia, cu un impact economic negativ de 10,2 miliarde de euro, pe an, urmată de regiunea Veneto (10 miliarde de euro) și de regiunea Emilia-Romagna (9,9 miliarde de euro).
Datele din cercetarea The European House – Ambrosetti, realizată cu ocazia celui de-al 8-lea forum „The Roadmap of the Future for Food & Beverage” organizat la Bormio, mai arată că vânzările transfrontaliere de produse falsificate au afectat și regiunea Piemont, cu 8,7 miliarde de euro.
„Regiunile cele mai afectate de fenomen sunt cele care își concentrează exporturile pe produse agroalimentare care pot fi ușor fraudate, cum sunt produsele din carne sau produsele lactate”, explică Valerio De Molli – Managing Partner & CEO, The European House – Ambrosetti/TEHA.
„Protecția Made in Italy este o prioritate, iar implementarea noilor reglementări DOP ( Denumire de Origine Protejată ) și IGP ( Indicație Geografică protejată ), începând din 2024, reprezintă un pas semnificativ în această direcție. Asociațiile de producători vor avea puteri mai mari de a combate practicile înșelătoare, de a oferi mai multă transparență consumatorilor și de a genera valoare adăugată concretă pentru economie: în 2023 fenomenul de fraudare a produselor italiene, în lume, l-a depășit pe cel al exporturilor agroalimentare legale: 63 de miliarde de euro față de 62 pentru exporturi”, susține De Molli.
„Italian Sounding oferă consumatorilor produse cu prețuri reduse în medie cu 57%, față de prețurile produselor originale. În Statele Unite, de exemplu, prețul parmezanului poate fi redus cu până la 38%, cel al brânzei Mascarpone, cu până la 50%, și al pastelor cu până la 54%”, susține Benedetta Brioschi, partener TEHA
În China, Japonia și Canada, în medie 7 din 10 consumatori caută produse italiene adevărate fără a lua în considerare aspectele legate de preț care sunt determinate pentru puțin peste 20% dintre cumpărători.
După cum a subliniat în detaliu TEHA, în Germania 72% dintre consumatori își doresc produse cu adevărat italiene (28% au, totuși, ca prioritate să cheltuiască mai puțin), în Australia (70%) și în Brazilia (69,1%). Ponderea cea mai scăzută a consumatorilor care vor produse italienești autentice se află în Olanda ( 66,0% ), în Statele Unite (63,0%), în Franța (62,6%), în timp ce în Marea Britanie nu depășește 55%.
Produsele fraudate frecvent sunt: ragù, un sos cu carne, folosit pentru paste (61,4% Italian Sounding vs 38,6% produs italian original), parmezan (61,0% vs 39,0%) și oțetul balsamic (60,5% vs 39,5%), falsurile fiind descoperite pe rafturile magazinelor din afara Italiei.
Conform datelor The European House-Ambrosetti, pe locurile următoare se află pesto (59,8% Italian Sounding vs 40,2% produs italian real), pizza congelată (59,3% vs. – lipsește procentul pentru produsul autentic, n.m. ), șuncă (59,2% vs 40,8%), paste din grâu dur (59,2% vs 40,8%), dar și prosecco (58,9% Italian Sounding vs 41,1% produs italian adevărat), salam (58,5% vs 41,5%), gorgonzola (57,0% vs 43,0%) și ulei de măsline extravirgin (56,8% vs 43,2%).
„Italian Sounding poate fi contracarat prin inițiative economice și industriale în sinergie cu o schimbare culturală, în special în conștientizarea consumatorilor străini. Este cu siguranță o prioritate să faci investiții productive, dar și să comunici eficient „Made in Italy” cu inițiative de educație a consumatorilor. Pe de altă parte, reducerea barierelor vamale și internaționalizarea lanțului de distribuție italian pot fi factori determinanți pentru descurajarea celor care utilizează indicațiile false pe etichetă. O altă soluție ar fi desemnarea unor ambasadori ai Made in Italy. Desigur, adoptarea noilor tehnologii pentru a obține trasabilitatea produselor ar fi o soluție salutară”, conchide Valerio de Molli.
