Sursa foto: Presedinția României
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a prezentat sâmbătă pe rețelele sociale ”zvonul” că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie. Premierul Ilie Bolojan ia în calcul să elimine această plafonare care a fost temporară, potrivit informațiilor G4Media. Purtătoarea de cuvânt a guvernului a declarat pentru G4Media că decizia de a nu mai prelungi plafonarea adaosului a fost luată deja de coaliția de guvernare.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
- UPDATE: ”Decizia neprelungirii plafonării prețurilor la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, că prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma să fie ultima deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor, cât și al comercianților. Săptămâna viitoare premierul va avea discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că neprelungirea plafonării nu va provoca creșteri importante de prețuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Ioana Ene Dogioiu, pentru G4Media.
Grindeanu a anunțat în postarea citată că va cere ”urgent” clarificări partenerilor de guvernare despre acest zvon.
Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost prelungită până la data de 30 septembrie 2025 printr-o Ordonanţă de Urgenţă adoptată de precedentul guvern.
Sorin Grindeanu a lansat în ultimele două săptămâni atât atacuri la partenerii de coaliție, cât și amenințări cu ruperea coaliției. El a criticat măsurile economice luate de premierul Bolojan, fără a-l numi însă direct, și a spus că PSD va ieși de la guvernare dacă PNL și USR ar susține un candidat comun la Primăria București.
Grindeanu l-a criticat pe Bolojan și pentru că premierul și-a anunțat partenerii de coaliție că va demisiona dacă aceștia nu aprobă reforma administrației locale.
Sorin Grindeanu e așteptat să candideze la viitorul congres al PSD pe care îl anunțase inițial pentru această toamnă, dar a cărui dată nu a fost comunicată nici până acum. Singurul lider PSD care și-a anunțat intenția de a-l contracandida este Titus Corlățean.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură similară cu cea din Ungaria, a fost luată de precedentul guvern PSD-PNL, deși analiștii și reprezentanții piețelor au demonstrat că este o intervenție brutală în piața liberă și că nu are efect asupra inflației.
”Este un semnal care m-a îngrijorat, la fel de mult ca zvonurile privind renunțarea la plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie. Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliție și cu care PSD nu poate fi de acord. Specialiștii spun că ridicarea plafonării ar crește imediat inflația cu încă 2-3 puncte procentuale, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor se va prăbuși”, a spus Grindeanu.
”Așadar, nu văd nimic pozitiv în ridicarea acestui mecanism de protecție, mai ales că el îi ajută pe românii cu venituri mici și medii. O spun public și o voi afirma clar și în cadrul viitoarei Coaliții: presiunea prețurilor deja se resimte puternic în buzunarele oamenilor, nu este nevoie de o lovitură suplimentară. Să gândim de două ori înainte de orice acțiune guvernamentală”, a mai spus el.
Lista alimentelor cu adaos plafonat cuprinde: pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi; lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT; brânză telemea de vacă vrac; iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame; făină albă de grâu “000” până la 1 kg; mălai până la 1 kg; ouă de găină calibrul M; ulei de floarea-soarelui până la 2 l; carne proaspătă pui; carne proaspătă porc; legume proaspete vrac; fructe proaspete vrac; cartofi proaspeţi albi vrac; zahăr alb tos până la 1 kg; smântână – 12% grăsime; unt până la 250 grame; magiun până la 350 grame.
După introducerea măsurii de plafonare a adaosului comercial, unii producători și comercianți au schimbat gramajul produselor pentru a nu fi afectați de plafonare, iar alții au scumpit alte produse, după cum a scris Economedia. Economiștii consultați de Economedia au afirmat că „plafonarea se bate cap în cap cu creșterile de taxe”, retailerii au cerut intervenţia punctuală la produsele care înregistrează fluctuaţii de preţ. Analistul Sorin Dinu a explicat aici de ce controlul prețurilor de către stat atrage altă intervenție asupra prețurilor și un eșec.
Plafonarea adaosului comercial la alimente
Adaosurile comerciale la alimente de bază au fost plafonate începând cu august 2023, pe fondul inflației galopante la alimente în acel an. Inițial, măsura era planificată să fie temporară, până la finalul anului 2023. Însă ea a fost prelungită ca durată și extinsă și la alte tipuri de alimente și urmează să expire doi ani mai târziu, la 30 iunie 2025.
Măsura urma să vină ca o salvare pentru românii cu venituri mici, astfel încât ei să își permită alimente de bază mai ieftine.
Producătorii și retailerii și-au exprimat de-a lungul timpului preocupările semnificative cu privire la impactul măsurii asupra lanțului de aprovizionare.
Aceștia au afirmat că limitarea marjelor de profit pentru procesatori, distribuitori și retaileri ar putea reduce stimulentele pentru investiții și inovație în sectorul alimentar.
De asemenea, ei au spus că ar putea afecta negativ capacitatea micilor producători și comercianți de a concura cu marile lanțuri, ceea ce ar putea duce la o concentrare mai mare a pieței.
În plus, ei au precizat că există riscul ca producătorii să reducă calitatea produselor pentru a-și menține profiturile în condițiile prețurilor plafonate.
În practică, plafonarea adaosului comercial pentru produse alimentare a avut o mare contribuţie la reducerea inflaţiei în ultimele luni din 2023, după cum estima Banca Națională a României.
Ulterior, însă, situația nu a mai stat la fel. În interval de un an, dintre produsele alimentare cu adaos comercial plafonat, unele s-au ieftinit, însă prețurile câtorva produse au înregistrat chiar și creșteri, cum a fost la carnea de porc. Au apărut metode de evitare a plafonării: prin vânzarea de mălai la 1,05 kg, în loc de mălaiul la un kilogram al cărui adaos era plafonat. Alți comercianți au compensat pierderile prin scumpirea altor produse, precum detergenți, scutece, chimicale, cosmetice. Detergenții au fost o vreme vedeta scumpirilor și au avut în România printre cele mai mari prețuri din Europa.
În plus, de făină sau ouă la preț plafonat au beneficiat toți consumatorii din România, indiferent dacă aveau nevoie sau nu. Produsele plafonate se găsesc la raft și ele pot fi achiziționate „la liber” atât de persoane cu venituri reduse, cât și de cetățeni cu venituri substanțiale, care și-ar fi permite să plătească un preț întreg.
Drept urmare, plafonarea adaosului comercial a fost o măsură nețintită și nu a ajutat concret pe cei cu nevoie. Au cumpărat ouă mai ieftine inclusiv consumatori care nu aveau nevoie, în timp ce consumatori vulnerabili au plătit detergenți considerabil mai scumpi.
Iar doi ani mai târziu, în ciuda plafonării adaosului comercial, România continuă să aibă una dintre cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană, ajunsă la o rată anuală de 10% în august.
