Georgiana Udrescu – președintele Caprirom Sud Muntenia: „Creșterea prețurilor la carburanți va duce la închiderea multor ferme!”

Georgiana Udrescu este președintele cooperativei Caprirom Sud Muntenia și inițiatorul proiectului „Poftim, România”. Am întrebat-o cum resimt fermierii din cadrul asociației efectele crizei combustibililor.

„Venim, deja, după o altă criză!”

Președintele Caprirom consideră că, de fapt, aceasta este o nouă criză, care vine după una la fel de gravă.

„Venim după o criză în care s-au scumpit foarte mult inputurile. Acum a urmat și scumpirea combustibilului, care ne afectează extrem de tare. Deja erau numeroase ferme aflate în prag de faliment. Această nouă creștere a costurilor va duce, inevitabil, la închiderea multora dintre ele, pentru că nu se mai pot susține.

Costurile erau deja foarte mari: curentul electric s-a scumpit considerabil, iar fermierii, mai ales cei din zootehnie, au nevoie de energie, de hrană pentru animale, de toate inputurile necesare producției. Acum, cu majorarea prețului la combustibil, situația devine și mai dificilă. Pe românește spus, e bomboana pe colivă”, a apreciat domnia-sa.

Sectorul caprinelor este mai amenințat decât cel al ovinelor

Doamna Georgiana Udrescu a făcut un scurt tablou al situației crescătorilor de capre și de oi:
„Multe ferme, în special cele de creștere a ovinelor și caprinelor, sunt pe cale să se închidă pentru că nu mai sunt sustenabile. Fermierii nu își mai pot permite să le țină în funcțiune. De exemplu, în cazul laptelui de capră, fermierul primește la poarta fermei aproximativ 3,2 lei pe litru. Pe piață același lapte ajunge la 15 lei. E o diferență uriașă, în condițiile în care costul real de producție este de circa 7,5 lei pe litru. Acesta include forța de muncă, inputurile și celelalte cheltuieli din fermă.

La sectorul ovinelor stăm ceva mai bine, pentru că există cerere mare la export. Sperăm să nu fie afectată această piață de război. Momentan există rute ocolitoare care mențin fluxul comercial. Totuși, și acolo ne confruntăm cu lipsa forței de muncă și cu probleme administrative, primăriile nu alocă resurse unde este nevoie, iar povara birocratică devine tot mai greu de dus”, a arătat președintele Caprirom.

La Caprirom s-au acumulat dificultăți majore

Pe de altă parte, spune domnia-sa, povara fiscală crește iar puterea de cumpărare scade.

„În ultimele șase luni, aproape fiecare nou act normativ a venit cu prevederi care afectează activitatea fermelor, ducând la închiderea unora. În proiectul „Poftim, România!”, prin care organizăm piețe volante în curtea Ministerului Agriculturii, am observat clar că puterea de cumpărare a scăzut. Fermierii trebuie să includă în preț costurile reale de producție; altfel nu mai merită să aducă produse către București. Astfel, de ambele părți,  și la cumpărător, și la producător, s-au acumulat dificultăți majore”.

„Fermierii mici simt că sistemul îi împinge în afară”

La toate dificultățile existente, Georgiana Udrescu apreciază că se adaugă și unele care puteau fi evitate.

„În același timp, se discută la Ministerul Mediului, împreună cu Ministerul Transporturilor, despre modificarea unor coduri care lovesc direct în zootehnie, precum Codul de bune practici pentru prevenirea poluării apelor cu nutrienți din surse agricole și noul Cod privind emisiile de amoniac. Aproape lunar apar acte normative care pun noi poveri pe fermieri, mai ales pe cei de familie. Fermele mari își pot permite să angajeze specialiști care să le implementeze, dar fermele mici, care abia susțin o familie și își cresc copiii din munca proprie, pur și simplu nu mai pot face față.

Acum sunt obligați să angajeze contabili pentru e-factura, să încadreze oameni în fermă ca să nu piardă subvențiile și, în caz contrar, riscă amenzi sau penalizări. Toate aceste cerințe adunate duc la costuri suplimentare care împing micii fermieri spre închidere.

Toate aceste măsuri puse cap la cap par să arate o atitudine ostilă față de micii fermieri. În loc să fie sprijiniți, sunt sufocați de reglementări și obligații care nu lasă loc de supraviețuire. Nu mai pot plăti specialiști, nu mai pot respecta toate cerințele legale, iar în final nu le mai rămâne nimic. Presiunea maximă este pe fermierii mici, care se zbat să reziste, dar simt că sistemul îi împinge afară”, a încheiat, cu amărăciune, președintele Caprirom.