Fermierii români ar trebui să stabilească planul anual de culturi astfel încât să dețină la nivelul întregii suprafețe a fermei un procent de 33% pentru fiecare categorie de specii de plante: cereale păioase, plante prășitoare/plante tehnice și leguminoase, este menționat în „Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050”, document aprobat recent de Guvernul României.
Terenurile agricole pot aduce o contribuție importantă la adaptare, inclusiv prin consolidarea biodiversității, atenuarea riscului de inundații și gestionarea îmbunătățită a solului. În strânsă concordanță cu inovațiile din domeniul cercetării și dezvoltării, precum și cu potențialul resurselor se pot realiza modificări în structura speciilor cultivate și se pot adopta noi tehnologii.
Gestionarea durabilă a solului va fi esențială pentru a ne asigura că sistemele agricole sunt rezistente (The UK National Adaptation Programme and the Third Strategy for Climate Adaptation Reporting, 2018).
În ceea ce privește adaptarea la efectele schimbărilor climatice, fermierilor li se recomandă următoarele:
- a) realizarea unor ghiduri de bune practici pentru agricultură, îndeosebi pentru agricultura neirigată;
- b) elaborarea și introducerea planurilor de acțiune locale (la nivel de comună) pentru adaptarea la schimbările climatice;
- c) stimularea asigurărilor pentru culturi/ferme;
- d) îmbunătățirea disponibilității și aplicabilității opțiunilor de modelare și adaptare pentru uzul fermierilor (furnizarea de date și rezultate privind reacția resursei de apă la scenariile posibile de schimbări climatice, promovarea utilizării tehnologiei GIS etc.);
- e) încurajarea practicilor de agricultură extensivă pe pajiștile permanente.
Principalele măsuri care stau la baza reducerii efectelor complexe ale schimbărilor climatice și promovării unei agriculturi durabile sunt următoarele:
a) folosirea unor tehnologii agricole adecvate, care să asigure o mai bună orientare către adaptarea la efectele schimbărilor climatice;
b) administrarea culturilor și utilizarea rațională a terenului ca măsuri obligatorii pentru păstrarea potențialului producției, menținând în același timp un impact redus al practicilor agricole asupra mediului și climei;
c) cultivarea unui număr mai mare de varietăți/genotipuri, respectiv soiuri/hibrizi, în fiecare an agricol, cu perioadă de vegetație diferită, pentru o mai bună valorificare a condițiilor climatice, în special cu privire la regimul de umiditate și eșalonarea lucrărilor agricole;
d) alegerea de genotipuri rezistente la condițiile limitative de vegetație, cu o toleranță ridicată la arșiță, secetă și exces de umiditate, precum și la boli specifice determinate de agenții patogeni;
e) practicarea asolamentului și stabilirea unei structuri de culturi la nivelul fermelor, care să cuprindă cel puțin trei grupe de plante, respectiv cereale păioase 33%, prășitoare – plante tehnice 33% și leguminoase 33%.
Complexitatea posibilităților de adaptare la efectele schimbărilor climatice care are drept scop diminuarea impactului asupra randamentului de producție al recoltelor depinde de reducerea duratei perioadei de vegetație a culturilor, rezistența genotipurilor la temperaturile extreme (frig/ger), deficitele/excesele de apă în sol și creșterea riscului agenților fitopatogeni, plasticitatea ecologică, toleranța la efectele fenomenelor meteo extreme.
În domeniul creșterii animalelor, temperaturile mai ridicate din sezonul de vară ar putea reduce producția de nutreț, precum și productivitatea, ceea ce duce la pierderi substanțiale ale producției. Totodată, schimbările climatice au o însemnătate ridicată în ceea ce privește răspândirea anumitor boli.
Conform Strategiei Germaniei de Adaptare la Schimbări Climatice (German Strategy for Adaptation to Climate Change, 2008) din consecințele evidențiate mai sus pentru agricultură rezultă că sectorul agricol trebuie să fie pus într-o poziție mai bună pentru a se adapta la schimbările climatice.
Prin Planul Strategic național 2023-2027 intervențiile DR-37 „Transfer și cunoștințe” și DR 38 – „Consiliere în afaceri agricole”, prin care sunt aduse la cunoștința fermierilor măsurile la nivel de fermă și în domeniile ameliorării animalelor și plantelor, serviciilor de consiliere agricolă și politicilor, ar putea contribui la adaptare. Măsurile de adaptare la extremele meteorologice în creștere sunt mai dificil de realizat: acesta este un domeniu în care polițele de asigurare cu riscuri multiple ar putea fi un instrument potrivit pentru sectorul agricol.
Planul Strategic PAC 2023-2027 (PS PAC 2023-2027) aprobat de Comisia Europeană prin decizia C(2022)8783, reprezintă documentul strategic al României în ceea ce privește implementarea Politicii Agricole Comune (PAC) post 2023 prin măsuri de dezvoltare a unui sector agricol rezilient și durabil și competitiv, cu accent pe asigurarea de venituri echitabile pentru fermieri, respectarea angajamentelor de mediu prin remunerarea fermierilor care contribuie la protejarea mediului peste cerințele nivelului de bază, dezvoltarea sectoarelor deficitare și dezvoltarea socio-economică echilibrată a spațiului rural.
Creșterea nivelului de ambiție propus de Green Deal va fi urmărită prin păstrarea echilibrului în planificarea PS PAC 2023-2027 ca raport echitabil între valorile indicatorilor de mediu și impactul de mediu al activităților agricole și intervențiile de mediu și climă. Astfel, ambițiile de mediu propuse vor fi asiguratorii în raport cu obiectivele arhitecturii verzi la nivel european, fără a pune în pericol asigurarea necesarului de hrană și garantând siguranța alimentară.
Obiective strategice – Adaptarea sectorului Agricultură la schimbările climatice:
OS.8.1 Dezvoltarea unei strategii de adaptare în agricultură
OS.8.2 Realizarea unui management eficient al terenurilor agricole
OS.8.3 Perfecționarea nivelului de cunoaștere a domeniului agricol și a legăturii cu schimbările climatice
OS.8.4 Creșterea gradului de conștientizare cu privire la managementul riscului și al accesului la instrumente de gestionare a riscului
Sursa foto: Vasilis Ververidis | Dreamstime.com
