Sursa foto: PXHERE
Anul acesta se împlinesc 19 ani de când legea privind acordarea de miere pentru preșcolari și școlari din clasele I-IV nu a fost implementată. Dar ce s-a întâmplat din 2006 și până în prezent? De ce o lege aflată în vigoare nu este pusă în practică și respectată? Cine este responsabil? Care sunt cauzele? Încercăm să răspundem la toate aceste întrebări în rândurile ce urmează.
Practic, legea prevede, la art. 1, „să se acorde gratuit pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi confesionale cu program normal de 4 ore, precum şi pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat şi confesional, miere de albine în limita unei cantităţi de 60 g/copil/săptămână. Cantitatea de 60 g miere de albine/copil/săptămână poate fi distribuită, în funcţie de modul de ambalare, de două ori sau de trei ori pe săptămână.
Art. 2 stipulează că produsul miere de albine se acordă numai preşcolarilor şi elevilor care frecventează cursurile.
Și, în fine, art. 3 prevede că ”încălcarea şi/sau nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage după sine răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, în funcţie de gravitatea faptei, conform legislaţiei în vigoare”. Însă nimic nu s-a întâmplat în 19 ani!
Apicultorii s-au resemnat
În anul de grație 2025, apicultorii s-au resemnat. Programul „Mierea în școli” nu se va aplica nici în acest an, întrucât „Ordonanța trenuleț” suspendă aplicarea Legii 509/2006, privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv, pentru preşcolari şi elevii din clasele I-IV, din învăţământul de stat şi confesional.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Dar ce s-a întâmplat din 2006 și până acum, când a intrat în vigoare „Ordonanța trenuleț”? De ce o lege aflată în vigoare nu este pusă în practică și respectată? Cine este responsabil? Care sunt cauzele?
La toate aceste întrebări am căutat să aflăm un răspuns care să ne explice această anomalie: ce sens are să dai o lege, dacă ea nu se aplică?
Ce spune Ministerul Agriculturii!
La solicitarea G4Food, MADR a recunoscut că mierea de albine trebuia să fie acordată începând cu anul școlar 2007-2008, din bugetul Ministerului Educației și Cercetării.
Apoi, în același răspuns, MADR amintește că, în decembrie 2018, prin modificarea legii din 2006, sunt stabilite autoritățile naționale competente pentru acordarea de miere de albine in școli. Adică la 12 ani distanță de când s-a adoptat și promulgat legea!
Este vorba de următoarele ministere: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Educației Naționale.
Pentru ca legea să fie pusă în aplicare, trebuia să mai fie adoptate normele metodologice de aplicare a legii. Conform Aliniatului 4 al Legii nr 325 din 21 decembrie 2018, „la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Sănătății și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor se vor adopta normele metodologice de aplicare”, precizează MADR în răspunsul pentru G4Food.
Ordinul nr. 1563 din 2008 stabilește lista alimentelor nerecomandate: mierea are peste 15 g zaharuri /100 g produs!
Însă MADR mai face referire la un aspect interesant: Ordinul nr. 1563 din 12 septembrie 2008, care stabilește lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlari.
Conform acestui ordin, dat la 2 ani după adoptarea legii privind mierea în școli, mierea (Anexa nr. 1) intră la produsele care depășesc limita de zahăr, deci este nerecomandată elevilor.
Lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor (Anexa nr. 1)
Și iată cum mierea ajunge să fie încadrată la categoria de alimente nerecomandate copiilor, alături de prăjituri, bomboane, acadele!
MADR mai precizează în răspunsul pentru G4Food: „Având în vedere că la 100 grame de miere există un conținut cuprins între 70 – 80 de grame de zahăr în funcție de sortimentul de miere și luând în considerare limita de la care alimentele devin nerecomandate, respectiv peste 15 g zaharuri /100 g produs prevăzute în actul normativ menționat, precizăm că autoritățile competente menționate au amânat implementarea acestui program, ținând seama de recomandările Ministerului Sănătății, din ordinul amintit.
Totodată, facem precizarea că lipsa unei infrastructuri adecvate pentru control, care să efectueze analize în special pentru mierea importată din țări terțe, reprezintă un impediment pentru buna implementare a programului”, se spune în răspunsul oficial al ministerului.
Însă, de ce se pune problema de a importa miere, cum spune ministerul, în condițiile în care apicultorii noștri acumulează, an de an, stocuri?
Ce spun apicultorii
Mircea Cioca, președinte ROMAPIS: „E clar ca nu vorbim de raționamente economice, ci de raționamente pur politice”
Mircea Cioca este președintele Federației Asociațiilor Apicole din România (ROMAPIS). El consideră că „prioritatea guvernului nu este aceea a unei alimentații sănătoase și crearea unor depirinderi alimentare sănătoase, pentru tânăra generație”, iar situația existentă nu se poate pune pe seama crizei economice, pentru că au fost ani mai buni și ani mai răi.
„Este clar că nu vorbim de raționamente economice, ci de raționamente pur politice. O altă ordine de priorități pe care o are guvernul, față de ceea ce considerăm noi, ca societate, că este normal.
Nu doar apicultorii sunt cei afectati. Sigur că această măsură ar fi putut fi o gură de oxigen pentru stocurile de miere ale apicultorilor.
Vorbim de un blocaj, din cauza acestor procese de contrafacere a mierii. OLAF a descoperit că peste 50% dintre produsele de pe raft sunt contrafăcute. Acest lucru afectează vânzările și s-au acumulat stocuri. Dar eu apreciez că cea mai mare pierdere o înregistrează acești tineri, care, în loc să consume un aliment curat, natural, pe care albinele îl colectează din flora țării noastre, mănâncă toate prostiile. Dar mierea este si un medicament, nu doar un aliment. Aici este cea mai mare pierdere la elevi, nu la apicultori, care s-au resemnat. Iar părinții cumpără produse contrafacute din supermarket, care sunt produse nocive, care dăunează.
„Ministrul a fost entuziasmat, apoi a început să nu mai răspundă la telefon și nici la adresele scrise”
Eu nu văd nici în următorii doi ani să se dea drumul la această lege. Noi am mai avut discuții cu ministrul Barbu, în legătură cu pachetele sociale pentru persoanele nevoiașe, acelea care sunt plătite de UE și care ar fi putut include un borcan de miere, de la apicultori.
Pentru că vorbim aici de persoane vulnerabile. Am inițiat discuția, ministrul a fost entuziasmat, apoi a început să nu mai răspundă la telefon și nici la adresele scrise. Păcat!
România produce miere, suntem al 2-lea producător din Europa, dar la consum, suntem pe ultimul loc. Asta pentru că, pe de o parte, nu stimulăm și nu încurajăm descoperirea acestui produs, ceea ce ar fi trebuit să fie efectul acelei legi (dacă le dai copiilor, de când sunt mici, o linguriță de miere), iar consumul se îndreaptă spre obiceiul alimentar, consumul ieftin.
Noi, ca federație, am avut niște acțiuni frumoase: Mierea în școli, Mic dejun în școli. Toate asociațiile noastre au desfășurat, în a 3-a săptămână din luna noiembrie, o zi de promovare a apiculturii în școli. Și la sfârșit, le dădeam câte o caserolă de miere, pentru degustare. Copiii au fost foarte entuziaști, le-a plăcut. Așa am promovat apicultura și produsele stupului.
Însă, după 7-8 ani, a scăzut entuzaismul apicultorilor, pentru că nu am găsit susținere. Ca să mergi într-o școală, la 200 copii, trebuie să duci 200 caserole, să iei avize, iar apicultorii au făcut-o din propriul lor buzunar”, a spus, în exclusivitate pentru G4Food, Mircea Cioca, președinte ROMAPIS.
Ioan Fetea, președintele ACA: „Puteau fi valorificate pentru preșcolari și școlarii din primul ciclu primar aproape 4.000 de tone”
Ioan Fetea este președintele Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) spune că programul „Mierea în școli” ar fi fost o gură de oxigen pentru apicultori , „în condițiile în care se constată, an de an, o scădere a solicitărilor la export, dar și o scădere a consumului la nivel national și european. Puteau fi valorificate pentru preșcolari și școlarii din primul ciclu primar aproape 4.000 de tone și, sigur, la prețuri avantajoase pentru dezvoltarea și supraviețuirea apiculturii”, afirmă Ioan Fetea.
Întrebat ce răspuns primesc de la autorități pentru că nu se aplică legea, președintele ACA a declarat pentru G4Food:
„Motivația, an de an, este aceea că nu s-a găsit sursa de finanțare, în condițiile în care finanțăm tot felul de lucruri inutile. Zic inutile, pentru că acest program ar fi benefic pentru copiii noștri, cu excepția cazurilor de diabet, când nu se recomandă consumul ei. Benefic este și pentru oamenii în vârstă.
„Avem 25.000-30.000 tone producție anuală. Am solicitat MADR și guvernului să introducă licența de import. Degeaba!”
Din păcate, produsul românesc este descalificat, pentru că suntem într-o situație în care azi, producția de miere nu mai este una normală, din cauza schimbărilor climatice. Avem 25.000-30.000 tone (producție anuală), în condițiile în care intră în Europa și România cantități mari de miere extracomunitară, de calitate îndoielnică și spun asta, deoarece Comisia Europeană a recunoscut caă aproape jumătate din importurile de miere extracomunitară este falsă: aici vorbim de mierea din Ucraina, din China, etc.
În condițiile în care România își asigură autosuficiența la acest produs, am solicitat MADR și guvernului să introducă licența de import. S-a introdus la alte produse, inclusiv la carne, la ouă, dar mierea nu este pe această listă și continuă să intre miere în România, fără un control și fără limită și la costuri foarte mici, care nu acoperă prețul românesc de productie, făcând o concurență neloială produsului nostrum.
Dacă se va continua această practică, apicultura va intra într-un declin acccentuat, în condițiile în care, acest declin a început deja, prin faptul că mulți apicultori renunță la această activitate, iar tinerii nu mai investesc în sectorul apicol. Acum, în România, sunt între 25.000-27.000 apicultori și România are aproape 2.300.000 de familii de albine, dar numărul acestora va scădea an de an”, atrage atenția Ioan Fetea.
Cosmin Herța: „Legea era foarte bine gândită, pentru că era vorba să aducă în școli produse de la producătorii locali, nu din supermarketuri”
Cosmin Herța, producător de miere bio la Herța Bio Apicole, a spus, pentru G4Food, că legea nu se aplică pentru că nu se vrea.
„E simplu! Nu se vrea. Părerea mea e că nu vor să bugeteze ceva în plus: ei au bugetat cornul și laptele, mărul și atât. Sper că doar asta să fie explicația: că nu sunt fonduri și încearcă să amâne programul.
Ar fi fost extraordinar să se aplice legea: de-abia așteptam să se implementeze și ca beneficii pentru copii. Eu am 3 copii care consumă miere și văd beneficiile. Era foarte important ca la copii să ajungă o miere adevărată, nu falsurile de pe piață. Și aceasta era șansa noastră, a apicultorilor, să ajungă la copii un produs de calitate.
Legea era foarte bine gândită, pentru că era vorba să aducă în școli produse de la producătorii locali, nu din supermarketuri. Asta era șansa noastră, a producătorilor și nu a intermediarilor. Așa văd eu situația”, spune apicultorul.
G4Food a mai solicitat MADR să spună când crede că vor exista condițiile necesare pentru implementarea acestei legi. Răspunsul ministerului a fost:
„Vă semnalăm că, în martie 2024, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a anunțat că intenționează demararea demersurilor pentru înființarea unui laborator de referință la nivel national, care să efectueze analize pentru mierea importată din afara UE, având în vedere că inclusiv implementarea acestui program depinde de efectuarea analizelor care să ateste calitatea mierii. În legătură cu stadiul acestui proiect, vă rugăm să vă adresați ANPC, întrucât MADR nu deține aceste informații”.
Un lucru este clar: pentru ca programul „Mierea în școli” să aibă succes este necesară o reformă a cadrului legislativ, o finanțare adecvată, o logistică eficientă și o campanie de conștientizare a beneficiilor mierii. Dar, mai ales, de voință politică! În lipsa acestor măsuri, implementarea se amână până la calendele grecești!
