Pe Ion Alin Neamțu , fondatorul firmei Mangalița Tradițional NIA, l-am întâlnit în Carrefour Băneasa, unde își expune produsele, în cadrul programului lansat de supermarket, „De aici, de aproape”.
Proiectul Carrefour cuprinde, la nivel național, 300 de producători români ultra locali, din 21 de județe și 30 de localități, care livrează în hipermarketurile și marketurile aflate pe o rază de maximum 50 km.
Lumea trece pe lângă standul lui și gustă aproape cu evlavie, câte o bucățică din slănină de Mangalița, pentru că este o adevărată delicatesă. Prețurile sunt de produse premium: slănina afumată costă 60 lei/kg, costita de mangalița- 70 lei/kg, ceafa proaspăata- 100 lei, cârnații afumati sunt 90 lei.
Ion Alin Neamțu ne spune că el duce mai departe o afacere de familie începută în urmă cu generații, dar se confruntă în prezent cu dificultăți financiare majore.
„Cresc porcii de mangalița de când mă știu. Am preluat ferma asta de la bunicul meu, ca o tradiție de familie.”
Ferma este localizată în Caraș-Severin, unde are loc atât reproducția, cât și creșterea animalelor, în timp ce sacrificarea se face la Timișoara, iar procesarea, la Recaș.
„Ferma de porci o avem în Caraș Severin, acolo avem si partea de reproducție și de creștere. Sacrificarea porcilor o facem în Timișoara. Avem undeva la 300 de capete. Avem în portofoliu și Bazna, o rasă bună românească, dar punctul nostru forte se bazează pe creșterea Mangalitei. Procesarea o facem la Recaș, este o carmangerie acolo, unde facem produsele noastre și ambalarea.”
Produsele ajung în mai multe rețele de retail, însă distribuția nu garantează vreo stabilitate financiară.
„Produsele le vindem pe piața din Timișoara, în magazinele Carrefour, Profi, iar în București ne găsiți și-n 5 magazine Profi, care au aderat la promovarea producatorilor locali.”
Antreprenorul spune că situația economică este critică, pe fondul scăderii vânzărilor și creșterii costurilor.
„Facem față foarte greu cu cheltuielile. Este o perioadă extrem de dificilă și de grea, din punct de vedere financiar, vânzările au scăzut foarte mult. Toate aceste majorări ale prețurilor cu care ne confruntăm azi, aduc un impact negativ la prețul de cost al produsului. Mai concret, cam suntem fără bani.”
Piața produselor premium, precum carnea de Mangalița, este afectată direct de scăderea puterii de cumpărare.
„Este o piață destul de dificilă și mi se pare că de la o zi la alta, scăderea vânzărilor este tot mai accentuată. Vânzările sunt în funcție de banul consumatorului.
Toate sunt scumpe, iar mangalița este un produs premium. Să știți că avem clienți care nu-și mai pot cumpăra un kilogram de ceafă de Mangalița, dar vin in carmangerie și-și iau 2-3 felii de ceafă.”
Totuși, spune fermierul, există încă interes pentru produse de calitate.
„Românul totuși ține să mănânce sănătos, despre asta este vorba. Sunt persoane care au înțeles ceea ce înseamnă alimentația sănătoasă și preferă să mănânce mai puțin, dar să rămână sănătoși. Cred că cel mai important lucru este să rămânem sănătoși: atât la trup, cât și la minte.”
Antreprenorul nu mai are încredere în sprijinul autorităților și avertizează asupra unui posibil val de falimente.
„De la autorități nu mai am nicio așteptare. Îi văd atâta de neputincioși și, dacă în următoarele două luni, maxim, nu vor interveni atât MADR cât și Guvernul să intervină în sprijinul nostru, cred că va fi o mare capitulare. Adică foarte multe firme din zonă vor da faliment, vor închide.”
„Imaginați-vă: ca să poți să menții o fermă de porci de Mangalița, investițiile sunt de sute de mii de euro. Ca să menții o abatorizare, iar sunt investiții foarte mari, costuri mari cu energia, cu forța de muncă, cu impozitele, cu tot. Suntem atâta de încărcați, cu tot felul de taxe, că nu mai știm cum să ne descurcăm.”
Pentru a ilustra birocrația și costurile indirecte, acesta a recurs la o ”poveste” despre măgarul său, poveste pe care o să v-o spun așa cum mi-a spus-o fermierul Ion Alin Neamțu, pentru că este deosebit de sugestivă:
”Să vă spun o poveste foarte frumoasă, despre măgarul meu: imaginați-vă că măgarul meu știa să meargă la câmp și avea drumul lui, pe care mergea singur la câmp și seara venea acasă, cu desaga. Ei bine, au venit mai marii noștri, luminați la minte și au zis că măgarii trebuie să aibă GPS, să eficientizăm drumul și transportul, să nu piardă timpul pe drum. I-am pus și GPS la măgar.
După câteva zile ne-am dat seama că măgarul are nevoie de internet, ca să poată să funcționeze GPS-ul. Și de aici au plecat toate nebunii, cu potcoave bio la măgari, ca nu cumva să zgârie asfaltulși tot felul de situații din acestea, în care eu am ajuns să am inginer de rețea care să-mi mențină rețeaua și platformele cu care lucrăm și tot așa.
Concret, mi se pare că sunt prea multe cheltuieli si situații din acestea, indirecte, care nu-și au niciun rost în bunul mers al activității pe care-l am”, a declarat în exclusivitate pentru G4Food, fermierul și producătorul Ion Alin Neamțu.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți