Luna mai 2025 a fost a doua cea mai caldă lună mai înregistrată vreodată în Europa. Asta arată datele furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), arată The Guardian. Asta în ciuda faptului că în România, luna mai a fost una friguroasă. Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor din nord-vestul Europei accentuează temerile privind o secetă severă, cu posibile pierderi agricole majore.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Potrivit raportului Copernicus, temperatura medie a aerului la suprafața Pământului a fost în luna mai de 15,79°C. Aceasta depășește cu 0,53°C media lunii mai din perioada 1991-2020 și cu 1,4°C nivelul estimat pentru perioada preindustrială (1850-1900). Astfel, luna mai întrerupe o serie record de 21 din ultimele 22 de luni în care temperatura globală a fost cu peste 1,5°C mai mare decât nivelul preindustrial.
Directorul C3S, Carlo Buontempo, a avertizat că această întrerupere este temporară: „Această ușoară scădere nu înseamnă că problema s-a rezolvat. Pragul de 1,5°C va fi depășit din nou în viitorul apropiat, pe măsură ce sistemul climatic continuă să se încălzească.”
Europa de Nord-Vest, lovită de secetă
Primăvara a fost deosebit de uscată în nord-vestul Europei, inclusiv în Regatul Unit. Agricultorii semnalează deja pierderi de recoltă. De asemenea, autoritățile se tem de penurii de apă dacă ploile nu revin în lunile următoare. În unele regiuni, nivelurile de umiditate din sol și cantitatea de precipitații au fost cele mai scăzute din ultimii 45 de ani, adică din 1979 încoace.
Seceta nu afectează doar Europa. În luna mai, regiunile centrale și nordice ale Europei, sudul Rusiei, Ucraina și Turcia au fost mai uscate decât în mod obișnuit. Situații similare au fost înregistrate și în America de Nord, Cornul Africii, Asia Centrală, sudul Australiei, dar și în sudul Africii și Americii de Sud.
Pe lângă lipsa ploilor, luna mai a adus și temperaturi marine fără precedent. Suprafața Oceanului Atlantic de Nord-Est a înregistrat cele mai ridicate temperaturi de până acum. Valurile de căldură marină au impact major asupra ecosistemelor, pescuitului și modelelor climatice regionale.
Avertisment climatic continuu
Ținta de limitare a încălzirii globale la 1,5°C, stabilită prin Acordul de la Paris din 2015, este evaluată pe perioade de 10-20 de ani. Depășirea acestui prag într-un singur an nu înseamnă automat eșecul obiectivului, dar indică faptul că această criză climatică continuă să se agraveze. Conform datelor C3S, toți anii din ultimul deceniu s-au numărat printre cei mai fierbinți din istoria măsurătorilor climatice, care încep în 1850.
Concluziile specialiștilor sunt clare: încălzirea globală avansează, iar efectele devin tot mai vizibile și mai periculoase. Seceta prelungită din Europa este un semnal de alarmă că adaptarea la schimbările climatice nu mai poate fi amânată.