FOTO: Dreamstime/Dmytro Zaharchuk
O cercetare considerată cea mai amplă din lume în domeniul agriculturii regenerative oferă concluzii care pot schimba viziunea asupra viitorului agriculturii europene. Studiul, coordonat de Alianța Europeană pentru Agricultură Regenerativă (EARA) și finanțat de EIT Food, arată că fermierii pot produce semnificativ mai multă hrană folosind mai puține inputuri chimice, conform foodbev.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cercetarea s-a desfășurat între 2020 și 2023 și a implicat 78 de ferme regenerative din 14 țări europene. Suprafața analizată a depășit 7.000 de hectare. Rezultatele au fost comparate cu fermele convenționale din vecinătate și cu media națională. Obiectivul principal a fost demontarea mitului conform căruia doar agricultura intensivă, bazată pe pesticide și fertilizanți sintetici, poate hrăni Europa.
În ciuda utilizării cu 62% mai puțin azot sintetic și cu 76% mai puține pesticide pe hectar, producția fermelor regenerative a fost cu doar 1% mai mică, în medie. Asta înseamnă că aceste ferme pot rămâne performante și durabile în același timp.
Reduce dependența de importuri
Pe lângă productivitate, cercetătorii au urmărit și alți indicatori ecologici. Fermierii care practică agricultura regenerativă au reușit să crească fotosinteza cu peste 17%. De asemenea, au reușit să mențină solul acoperit pentru mai mult timp. Diversitatea plantelor a fost și ea mai mare față de terenurile convenționale.
Un alt avantaj major este reducerea dependenței de importuri. În timp ce majoritatea fermierilor europeni cumpără peste 30% din furaje din afara Uniunii, fermele regenerative studiate au folosit doar resurse din bioregionul propriu.
Cercetătorii au introdus și un nou indicator: Indicele Regenerativ al Productivității Complete (RFP). Acesta include toți factorii-cheie ai unei agriculturi eficiente și durabile. Fermele regenerative au obținut un scor cu peste 27% mai mare decât media europeană. În unele țări, creșterea a fost de până la 38%.
Efecte pozitive legate de climă
Un alt efect pozitiv este legat de climă. În lunile de vară, terenurile regenerative au fost, în medie, cu 0,3°C mai răcoroase decât terenurile convenționale. Studiul estimează că, dacă tranziția la agricultură regenerativă ar fi extinsă, fermierii europeni ar putea reduce emisiile cu peste 141 milioane tone de CO2e pe an. Asta ar echivala cu 84% din emisiile nete ale întregului sector agricol al UE.
Experții spun că, într-un interval de trei până la șapte ani, agricultura europeană ar putea deveni neutră din punct de vedere climatic, fără să compromită securitatea alimentară sau economică.
Beate Caldewey-Samaras, fermier și fondator al inițiativei Pangaio Living Soil, susține că noul indice RFP poate deveni un instrument important pentru finanțare și asigurări agricole. Acesta oferă date concrete despre performanța ecologică a fermelor, utile pentru evaluarea riscurilor și a investițiilor.
Theodor Friedrich, fost ambasador al FAO și unul dintre evaluatorii studiului, a declarat că agricultura regenerativă este mai mult decât un curent de opinie. Ea reprezintă o alternativă viabilă, sustenabilă și completă, care poate hrăni lumea fără a distruge ecosistemele.
