foto: freepik.com
Sunt gesturi aparent mici, de zi cu zi dar însumate pot ajuta clima și pot face diferența, pe termen lung. O campanie de educație alimentară a organizației non profit Slow Food, care promovează hrana sănătoasă și practicile sustenabile în sectorul agro-alimentar, a identificat șapte acțiuni cotidiene prin care fiecare poate contribui la o posibilă diminuare a ritmului schimbărilor climatice. Campania a fost lansată la târgul recent încheiat Terra Madre – Salone del gusto.
Inițiativa Slow Food pornește de la premiza că agricultura și creșterea animalelor sunt printre cei mai mari responsabili de efectul de seră și schimbările climatice, dar în același timp sunt și sectoarele care au cel mai mult de suferit de la evenimentele meteo extreme. Motiv pentru care, alimentația poate deveni un extraodinar intrument de participare democratică în viața comunităților și al planetei.
1.Alegeri corecte pentru noi și pentru planetă
Prima acțiune utilă – alegerea alimentelor care fac bine pentru noi și pentru planetă. Asta se traduce, se exemplu, prin reducerea consumului de carne – refuzând în primul rând carnea care provine din crescătorii intensive și foarte poluante sau alegerea peștelui în funcție de sezon- evitând cumpărarea celor aflați în perioadă de reproducere. Mai înseamnă, legat de ouă, să nu ne limită doar la consumul celor de găină și să le alegem pe cele bio sau din crescătorii în aer liber.
Apoi, este preferabil să alegem fructe și legume pe cât posibil bio și cultivate fără pesticite dăunătoare atât omului cât și naturii. Dar și să optăm pentru leguminoase și în general pentru proteine vegetale, alternând consumul lor.
2.Tranziția proteică
Este extrem de important înlocuirea treptată a proteinelor de origine animală pe care le consumăm – putem face asta diminuând treptat ponderea celor de origine vegeală (carne, pește, lapte, lactate, brânzeturi, uouă) cu cele de origine vegetală, în special leguminoase (fasole, soia, linte, năut, mazăre, bob). Se estimează că la fiecare 77 de miliarde de animale crescute și sacrificate pentru carne consumul de apă ajunge la 15.400 de litri la fiecare kilogram de carne produsă în crescătoriile intensive. Per total, sectorul zootehnic contribuie cu aproape 15% din totalul gazelor de seră.
O pulpă de pui sau un hamburger pot fi înlocuite cu o porție de fasole sau de linte asociată cu cereal precum grâu, orz, spelta, orez, pentru a obține același mix de aminoacizi esențiali prezenți în carne.
Slow Food promovează idea „less is more”, mai puțină carne dar de bună calitate, evitând crescătoriile intensive, produsele fast food și celor ultraprocesate.
3.Reducerea risipei
Risipa alimentară nu mai este doar o problemă economică, ci a devenit și una etică și ambientală. Este pur și simplu greșit să aruncăm mâncarea. În fiecare an, potrivit estimărilor FAO, un sfert din alimentele mondiale sunt aruncate fie la nivel domestic, individual, fie în rețelele comerciale. Practic, exact cantitatea de alimente care lipsește în zonele deșertificate și care ar rezolva problema alimentației la nivel planetar.
Doar în Europa, risipa alimentară este responsabilă de 7% din gazele de seră. O putem evita începând cu momentul când facem cumpărături, alegând produse din filiere mai virtuoase dar și cumpărând doar ce avem nevoie sau am trecut pe lista de cumpărături. Dar și consevând corect alimentele în frigider, consumând primele cele care expiră mai repede, reciclând și refolosind tot ce e posibil în preparate noi, luând acasă ce rămâne de la masa de la restaurant etc.
4.Atenție la amprenta hidrică
40% din totalul apei utilizată în Europa merge în agricoltura și zootehnie. Și asta pentru că fiecare produs alimentar are nevoie de o anume cantitate de apă: vorbim de așa zisa amprentă hidrică a alimentelor. Prin urmare, este o bună practică aceea de a alege produse cu o amprentă hidrică mai scăzută. Adică exact alimente vegetale: leguminoase, fructe, legume, și să eliminăm risipa.
5.Evitarea produselor monoporție
Considerând că din totalul plasticului folosit la nivel UE circa 40% este folosit pentru ambalaje, este ușor de dedus că evitarea produselor sub formă de monoporții este o practică recomandată. În Italia, de exemplu, un studiu al organizației ecologiste Legambiente a estimat că din gunoaiele adunate de-a lungul plajelor, peste 72% erau din plastic.
În locul produselor monoporționate – cu atât mai mult cu cât ele conțin alimente ultraprocesate, sunt de preferat produsele vrac sau în ambalaje cu greutate mare. Sau înlocuirea salatelor sau a mâncărurilor preparate ready made cu cele preparate acasă, în caserole personale.
6.Cultivarea unei grădini
Acolo unde este posibil, o grădină personală cât de mică sau chiar câteva plante pe balcon ajută nu doar buzunarul dar ajută dieta personală și mediul. Și mai înseamnă și conștientizarea felul în care se produce în general hrana, a importanței produselor de sezon. Ba chiar, practica de a avea grijă de plante se poate transfera în practica de a avea grijă și de propria persoană sau de cele din jur.
7.Citirea etichetelor
Puțin timp dedicat citirii etichetelor produselor este fundamentală dacă vrem să cumpărăm în mod virtuos. Dincolo de faptul că înțelegem mai bine dacă ne place sau nu un produs, eticheta indică locul său de origine, deci și drumul lung și poluarea pe care o presupune transportul lui, dar și metoda de producție.
Lectura etichetelor mai este importantă și pentru a nu cădea în capcana produselor fals eco-friendly și a practicilor de farm washing.
