Dr Răzvan Vintilescu
Poți să nu mănânci o zi? Mulți se întreabă asta, mai mult retoric, fără să mai încerce să deslușească vreun răspuns.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Fastingul (sau postul intermitent) este un regim alimentar ce presupune alternare perioadelor în care consumi alimente cu cele de abstinență. Practic, important este când mănânci, nu neapărat ceea ce mănânci. Despre fasting se știe că aduce o serie de beneficii organismului, de la accelerarea metabolismului, slăbit și chiar diminuarea riscului de boli cronice.
Cum funcționează fastingul?
Ca tipar de alimentație, fastingul alternează ferestre de alimentație – perioade în care mănânci – cu perioade de post – cele în care nu consumi alimente, ci doar apă și cafea sau ceai neîndulcite și care pot fi de 10, 12, 16 sau câte ore dorești.
Totul este să ai un program regulat de alternare între aceste două perioade.
De ce se tem unii oameni de fasting?
„Fastingul se bucură de popularitate, dar pe mulți oameni îi sperie de el, poate chiar mai tare decât de factura la gaz. Unii se gândesc că dacă nu vor mânca la trei ore, de exemplu, corpul lor va intra într-o stare de înfometare și se va hrăni cu propriile organe. Mai mult, alții se tem li se va încețoșa mintea. Trebuie spus clar că fastingul nu este înfometare, ci, mai degrabă, este o schimbare de combustibil, ca atunci când treci de la lemne ude la gaz natural”, a declarat, pentru G4Food, dr. Răzvan Vintilescu.
„Când mănânci des, corpul tău funcționează pe glucoză și va cere și mai des”
De ce nu este ideal să măncâm des? Pentru că organismul se va obișnui așa și va cere și mai des.
“Când mănânci mai tot timpul, organismul tău va funcționa pe glucoză. Este rapidă, ușor de ars, dar are un dezavantaj major: e ca o sobăce trebuie alimentată constant. Când faci fasting, adică atunci când ții post complet un număr de ore, și nu îi mai dai organismului glucoză la intervale scurte, corpul își amintește că are și rezerve de grăsime. După doar câteva ore de post, insulina scade și corpul începe să ardă grăsimi pentru a avea energie, producând corpi cetonici. Acești corpi cetonici sunt un combustibil mai eficient și o sursă de energie curată pentru corp și pentru mușchi”, explică dr. Vintilescu, medic specialist medicină de familie.
De ce apare frica de foame?
Mulți oameni se tem de senzația de foame. Totuși, frica de foame nu se justifică, din punct de vedere biologic, ea fiind mai mult de natură psihologică.
“Unii oameni s-au programat mental să creadă că nu mănâncă frecvent câte o gustare vor leșina. În realitate, teama aceasta este nefondată, pentru că, metabolic ești capabil să reziști foarte bine 12-16 ore, poate și mai mult, fără mâncare. Psihologic poate ai impresia că este sfârșitul lumii dacă nu mănânci rapid ceva dar, în realitate, nu este asa. Frica asta nu este ancestrală, ci vine din vremuri recente, când abundența alimentară a devenit normă și stomacul plin tot timpul a ajuns să fie perceput sa sinonim cu sigranța. Dar, biologic vorbind, omul este construit să reziste perioade lungi fără hrană și să funcționeze la capacitate maximă în starea aceasta”, spune medicul.
„Fastingul scade insulina și facilitează arderea grăsimilor”
“Practic, fastingul acționează direct asupra metabolismului, prin reducerea insulinei. Dacă acest hormon este tot timpul crescut, el îți blochează arderea grăsimilor, în timp ce scăderea lui facilitează acest proces. De asemenea, fastingul mărește și secreția hormonului de creștere, ce are rolul de a ne proteja mușchii în perioadele frără hrană. Mai mult, fastingul activează autofagia, adică procesul prin care corpul te curăță, la propriu, de celulele defecte – un soi de reciclare interioară”, a explicat dr. Vintilescu, pentru G4Food.
Așadar, fastingul nu înseamnă înfometare. Evident, nu te vei simți energic din cale afară din primele ore sau din prima zi de fasting dar, ai răbdare și, cu timpul, vei ajunge să fii mai ager și vei simți toate beneficiile acestui tip de alimentație.
