Diverticuloza şi diverticulita sunt afecţiuni care vizează colonul (intestinul gros) şi care au ca element comun prezenţa diverticulilor. Mai mult de 30% dintre adulţii din SUA cu vârste cuprinse între 50 şi 59 de ani şi mai mult de 70% dintre vârstnicii de peste 80 de ani au diverticuloză, potrivit datelor Institutului Naţional de Diabet Boli Digestive şi Boli Renale al SUA, transmite News.ro.
Aproximativ 200.000 de americani sunt spitalizaţi pentru diverticulită în fiecare an. „După vârsta de 70 ani peste 75% dintre pacienţi sunt diagnosticaţi cu diverticuloză, conform datelor din literatură. La mine ajung în jur de 2-3 cazuri de diverticuloză complicată pe lună, care sunt diagnosticate şi tratate de această patologie”, a precizat dr. Răzvan Zaro, medic primar gastroenterologie, Hyperclinica MedLife Cluj.
Diverticulii sunt nişte dilataţii sub formă de saci la nivelul peretelui colonic, cel mai adesea în colonul descendent (stâng) sau în colonul sigmoid (colonul pelvin, partea intestinului gros care este cel mai aproape de rect şi anus). „Diverticulii sunt cauzaţi de hernierea mucoasei şi submucoasei prin stratul muscular al peretelui colonic. Diverticuloza asimptomatică încadrează boală diverticulară, care, la rândul ei, poate fi simptomatică necomplicată sau complicată. Diferenţa rezidă din prezenţa inflamaţiei diverticulilor şi a posibilelor complicaţii – de la simpla congestie a acestora până la hemoragie diverticulară, abcesul peridiverticular, perforaţia cu reacţie peritoneală localizată şi/ sau generalizată, respectiv un posibil status septic aferent şi, implicit, diferenţa dintre formele de tratament adecvate gradului de severitate”, a explicat dr. Răzvan Zaro, medic gastroenterolog.
În timp ce în rândul persoanelor cu vârsta sub 50 de ani diverticulita este mai frecventă la bărbaţi, printre persoanele cu vârsta de peste 50 de ani diverticulita este mai frecventă la femei.
Durerea abdominală, unul dintre simptomele dominante în diverticulită
Majoritatea persoanelor cu diverticuloză nu vor dezvolta niciodată simptome, dar 5% dintre persoanele cu diverticuloză dezvoltă diverticulită. De obicei, oamenii observă simptomele atunci când au deja complicaţii, cum ar fi sângerarea diverticulară sau diverticulită.
De obicei, diverticuloza nu provoacă simptome, dar uneori, pacienţii pot acuza sensibilitate sau durere abdominală (în special în partea stângă a abdomenului inferior), balonare sau constipaţie. Diverticuloza este adesea diagnosticată întâmplător în cadrul colonoscopiei efectuate pentru alte motive sau în cadrul screeningului endoscopic al cancerului colorectal, efectuat după vârsta de 50 de ani. Diverticulita se poate manifesta prin durere sau crampe în partea stângă inferioară a abdomenului (fosa iliacă stângă). Durerea variază de la durere abdominală uşoară până la durere acută generalizată în tot abdomenul, în caz de peritonită.
„Unul dintre simptomele dominante este durerea abdominală, de intensitate variabilă, durere care poate apărea oriunde pe traiectul colonic, dar cu predominanţă la nivelul flancului şi fosei iliace stângi, arii topografice corespunzătoare segmentelor de colon descendent şi sigmoid. Alte simptome sunt reprezentate de o stare generală influenţată negativ, febra/ frisoane, uneori tranzit accelerat pentru fecale, iar hemoragia digestivă inferioară este cunoscută că fiind autolimitativă în până la 90% din cazuri”, a semnalat medicul.
Un episod de diverticulită se tratează implicit plecând de la un diagnostic precis al formei de severitate.
„Abordarea terapeutică este predominant medicamentoasă prin abord per os sau parenteral cu antibiotice, respectiv simptomatice. În unele cazuri dedicate diverticulitelor complicate cu abcese, perforaţii sau uneori hemoragii diverticulare (doar în cazuri în care prin endoscopie digestivă inferioară sau radiologie intervenţională nu s-a reuşit o hemostaza eficientă), sancţionarea terapeutică este chirurgicală. La unii pacienţi selecţionaţi, în special cei cu abcese refractare prin tratament convenţional, o oportunitate terapeutică poate fi reprezentată de drenajul ghidat ecografic sau CT al abcesului peridiverticular”, a spus dr. Răzvan Zaro.
Stilul de viaţă influenţează major atât sănătatea gastrointestinală, cât şi pe cea generală a organismului
În opinia gastroenterologului, „stilul de viaţă influenţează major atât sănătatea gastrointestinală, cât şi pe cea generală a organismului. Pentru un tract digestiv sănătos este nevoie de o alimentaţie variată şi echilibrată nutriţional, bogată în antioxidanţii oferiţi de legume şi fructe, fibre alimentare de bună calitate, hidratare adecvată, evitarea fumatului şi a consumului de alcool, evitarea alimentelor ultraprocesate şi afumate, activitate fizică susţinută în funcţie de capabilităţile individuale, dar şi un control adecvat al greutăţii corporale”.
Alimentaţia nesănătoasă, factor de risc pentru apariţia cancerului gastric
Cancerul de stomac este al cincilea cel mai frecvent cancer la nivel mondial, conform datelor Fundaţiei Mondiale de Cercetări în Cancer. Este al patrulea cel mai frecvent cancer la bărbaţi şi al şaptelea cel mai frecvent cancer la femei. În 2022 au fost înregistrate peste 968.784 de cazuri noi de cancer de stomac în lumea întreagă. În România, cancerul gastric reprezintă 5,2 %, respectiv 3% din noile cazuri de cancer la bărbaţi, respectiv la femei (peste media UE), după cum arată Profilul de ţară privind cancerul 2023.
„Frecvenţa cancerului gastric este de aproximativ 1-2 cazuri, fără o anume uniformitate calendaristică”, a spus dr. Răzvan Zaro, referindu-se la pacienţii cu acest tip de cancer care vin la gastroenterologul din cadrul MedLife Cluj. „Dacă ar fi să sumarizez principalii factori de risc pentru cancerul gastric, aceştia ar fi factori alimentari, în special alimentele afumate, nitrozaminele rezultate din procesul de afumare fiind responsabile de declanşarea secvenţei carcinogenetice, alimentele cu aport crescut de sare, ultra-condimentate respectiv hiperacide; factorii nocivi precum fumatul şi consumul de alcool; infecţia cu H.pylori şi factori genetici”, a descris medicul gastroenterolog.
Diagnosticul precoce de cancer gastric poate salva viaţa
Cancerul gastric este una dintre cele mai agresive forme, ocupând locul trei ca mortalitate dintre toate tipurile de cancer. Cancerul gastric în stadii incipiente poate fi complet asimptomatic sau se poate manifesta printr-o simptomatologie nespecifică: greaţă, senzaţie de saţietate precoce, disconfort sau durere discretă la nivelul etajului abdominal superior. „În unele situaţii mai rare, chiar dacă este vorba de un stadiu incipient, pacientul poate prezenţa asteno-adinamie, anemie şi, mai rar, pierderi sanguine la nivelul tractului digestiv obiectivate prin melenă, dar ultimele elemente sunt decelate frecvent în cadrul stadiilor avansate loco-regional”, a semnalat dr. Răzvan Zaro.
Diagnosticul de certitudine, care stabileşte prezenţa cancerului, este pus de medicul gastroenterolog, cu ajutorul unei endoscopii digestive superioare (EDS). Această investigaţie permite vizualizarea tumorii şi prelevarea unor mici fragmente din ea, care sunt apoi trimise la analiza anatomopatologică. Medicul anatomopatolog stabileşte tipul de celule care alcătuiesc tumora.
Un caz pe care l-a tratat recent gastroenterologul clujean este al unui pacient cu cancer gastric în stadiu incipient
„Ulterior diagnosticului şi stadializării bolii s-a optat pentru o intervenţie chirurgicală curativă. În decurs de aproximativ 10 luni de zile de la momentul operator, pacientul a fost diagnosticat cu o leziune malignă urotelială cvasi-incipientă pentru care a urmat o rezecţie chirurgicală de asemeni curativă. Particularitatea o văd reprezentată de diagnosticul precoce şi tratamentul curativ a două leziuni neoplazice maligne distincte în decurs de mai puţin de 1 an de zile. Intuiesc că astfel de cazuri sunt tot mai numeroase, poate chiar la o altă scară dimensională, rezoluţia diagnostică şi terapeutică fiind resortul progresului înregistrat de medicină alopată”, a afirmat dr. Zaro.
Cancerul gastric poate fi prevenit prin respectarea anumitor reguli pe care medicii buni adesea le spun pacienţilor cu care interacţionează: „Abordarea unui stil de viaţă sănătos prin alimentaţie echilibrată nutriţional, consum de legume şi fructe adecvat – ce asigură un aport de antioxidanţi necesar, evitarea consumului de alcool şi a fumatului, evitarea alimentelor condimentate în exces şi picante, ultraprocesate şi afumate, eradicarea infecţiei cu H.pylori precum şi monitorizarea periodică de specialitate a unor afecţiuni gastrice inflamatorii precum – gastrită atrofică, prezenţa unor modificări celulare metaplazice şi/ sau displazice gastrice”, sunt lucrurile de care trebuie să ţină cont oamenii, potrivit dr. Răzvan Zaro.