foto: bestoftimisoara.ro
Timişoara oferă şi în această iarnă două târguri de Crăciun doritorilor unei experienţe care să îi readucă în lumea copilăriei, cu turtă dulce, vin fiert sau mere coapte cu arome de scorţişoară, dar şi cu cârnaţi prăjiţi şi alte bunătăţi gastronomice ori obiecte de decor sau pentru cadouri, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Capitala Europeană a Culturii Timişoara 2023 a deschis, şi în acest an, două târguri de Crăciun, unul organizat de Municipalitate în pieţele istorice ultracentrale (Operei, Libertăţii şi Sfântul Gheorghe), iar celălalt, al Consiliului Judeţean, în Piaţa Unirii şi în Muzeul Satului Bănăţean.
Astfel, Piaţa Unirii străluceşte în serile de decembrie nu doar prin lumina în care a fost îmbrăcat, fabulos, Palatul Baroc (Muzeul Naţional de Artă), ci şi prin eleganţa ornamentală a spaţiului cu reverberaţii istorice vechi pentru destinele Cetăţii. Terasele de aici, pustii în alte ierni, sunt acum pline ochi.
“E o atmosferă superbă, iar clădirile, la rândul lor, învelite în lumini prinse în ornamente specifice Crăciunului, îţi dau senzaţia că eşti chiar în Viena”, spune un turist dintr-un grup venit din Ungaria, care tocmai au vizitat expoziţia “Ethosul unei epoci”, unde sunt expuse lucrări semnate de pictori maghiari de acum două secole. El spune că vrea să revină la Timişoara atât pentru atmosfera feerică din centrul oraşului, cât şi pentru expoziţia “Pompeii”, căreia nu au mai avut timp să-i treacă pragul.
Şi în staţia unde ajunge trenuleţul Moşului este aglomeraţie ca în Gara de Nord, se urcă civilizat, copiii vor la geam, cu părinţii alături, apoi trenuleţul intră în Piaţa Operei/Victoriei, inundată în sute de mii de luminiţe care se revarsă în cascade colorate.
“Am ieşit cu copilul în lumea aceasta a basmelor. Noi nu am avut şansa de a prinde o copilărie atât de frumoasă, iar perioada cea mai atractivă credem că este acum, la început, până în Crăciun. O să trecem şi pe la patinoar. E frumos în oraş, bani să ai!”, spune o mămică din Timişoara.
Şi în Piaţa Operei sunt atracţii ca în mai toate capitalele europene: un trenuleţ auriu pentru copii, zeci de căsuţe care vând tot ce vrei, ca în târgurile de la Viena, roata uriaşă ca la Paris, caruseluri şi căluşei ca la Munchen, iar în Piaţa Libertăţii a fost instalat un brad-ringhişpil ca la Metz.
Este un melanj cu specific european, chiar dacă în Piaţa Libertăţii este instalată în acest an componenta gastronomică a târgului, unde poţi simţi cum miresmele Occidentului se întretaie cu cele ale Orientului: dulciuri elegant ambalate, vin fiert cu felii de lămâie şi portocală, felii de cozonaci înalţi de 15 centimetri, în care nu vezi foiţa de aluat, decât umplutura densă de mac sau nucă, halviţă, porumb fiert, meniuri calde, tocăniţe şi grătare, fripturi şi ciolănele, jumări, dovlecei umpluţi cu carne, mămăliguţă cu telemea în straturi, aperitive de sezon, salate de peşte, vinete, boeuf sau “pomană de purceluş”, tipic românesc.
“Am prins acest târg de Crăciun în Timişoara pentru prima dată. Noi suntem şvabi plecaţi de aici, în Bavaria. Să ştiţi că e ca în Germania. Poate că acolo diferă unele gusturi, preparate culinare, se merge mai mult pe aluaturi dulci, dar sunt şi acolo meniuri sărate. Ce lipseşte din târgurile de Crăciun din Germania? Cârnaţii afumaţi, piftiile, sarmalele cu mămăligă şi … copilăria noastră. Erau ierni cu zăpadă mare la sat, la Ianova. Nu vedeai casele de pe partea cealaltă a străzii. Noi am locuit în Timişoara de la 16 ani până la 55 de ani. Apoi am plecat la fiică, în Germania, de aproape 30 de ani. Dar şi în Timişoara erau ierni grele, cu zăpadă multă. Pentru noi, acel acasă a rămas Timişoara. Nu ştim dacă vom mai putea reveni; drumul este foarte lung, sănătatea e mai şubredă”, spun cu bucurie şi regret în acelaşi timp, Hanzi şi Helga, doi şvabi plecaţi de mulţi ani din satul timişean Ianova. Spun că acum au revenit în Timişoara, pentru câteva zile, pentru probleme notariale, dar la plecare, vor lua cu ei şi câteva kilograme bune de cârnaţi de casă de la Târgul de Crăciun, precum şi patru ghivece cu leuştean proaspăt, să le facă o ciorbă nepoţilor, la Paşti.
Iar reprezentanţi ai autorităţilor locale spun că şi-ar dori ca de anul viitor să îşi dea mâna pentru ca Timişoara să aibă un singur târg, şi mai atractiv şi cu un aspect nou, în care să se păstreze totuşi echilibrul între tradiţionalul românesc şi eleganţa vechiului imperiu şi care să devină un reper pe harta turistică a Europei.
“Iluminatul festiv pe care l-am făcut la Consiliul Judeţean Timiş şi Muzeul Naţional de Artă Timişoara este un concept nou pe care vrem să îl implementăm nu doar în Timişoara, ci în întreg judeţul, să decorăm şi alte clădiri de referinţă. Îmi doresc ca de anul viitor, împreună cu Primăria Timişoara, să reuşim să facem un parteneriat pentru un târg de Crăciun care să concureze cu cele din marile oraşe ale Europei”, a declarat recent preşedintele Consiliului Judeţean, Alfred Simonis.
Târgul organizat la Muzeul Satului Bănăţean rămâne deschis până în 21 decembrie, iar cel al Municipalităţii va funcţiona până în 7 ianuarie 2026, cu programe variate care includ şi ateliere pentru cei mici şi muzică pentru toate gusturile.
