FOTO: Freepik
Restaurantele tradiționale franceze dispar într-un ritm alarmant, iar motivele invocate sunt costurile tot mai mari și schimbarea radicală a obiceiurilor alimentare. În Franța, o țară celebră pentru cultura sa gastronomică solidă, bistrourile de cartier devin o specie pe cale de dispariție, arată un reportaj BBC.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Este aproape ora 12:30, iar Mickael Moureaud privește îngrijorat mesele goale din restaurantul său, L’Ange Vin. „La ora asta ar trebui să fim plini în proporție de 75%. În realitate, suntem mai mult de 75% goi. Așa e de aproape un an”, spune el. Restaurantul se află într-un parc industrial de la periferia orașului Angers, în vestul Franței. În urmă cu doar câțiva ani, astfel de localuri erau nelipsite din orașele mici. Astăzi, în multe localități au mai rămas doar brutării și localuri de tip pizza sau kebab.
Potrivit estimărilor din industrie, restaurantele care servesc mâncare tradițională franceză, precum steak frites, coq au vin sau midii în sos de vin alb, se închid într-un ritm de aproximativ 25 pe zi.
Un meniu complet, dar fără clienți
La L’Ange Vin, meniul zilei include somon afumat sau salată cu cârnați de sânge la intrare, aripioare de pisică de mare cu piure de legume sau spaghetti carbonara ca fel principal și crumble de fructe la desert. Trei feluri de mâncare costă 16,50 euro. Chiar și la acest preț, clienții sunt rari. Câțiva muncitori de la o fabrică din apropiere spun că, de obicei, mănâncă la cantină. Au venit la restaurant doar pentru că șeful lor le-a oferit un prânz de Anul Nou.
Moureaud spune că ultimul an a fost deosebit de dificil din cauza creșterii prețurilor de la furnizori. „Fac meseria asta de 20 de ani și n-a fost niciodată atât de stresant. Prețurile au crescut cu 10% până la 30%. Carnea tocată costa opt euro kilogramul. Acum costă peste 12 euro.” El a ales să reducă marja de profit, nu să transfere costurile către clienți. Chiar și așa, numărul acestora a scăzut cu 10% într-un singur an.
Profituri prăbușite și stres constant
La nivel național, profitul restaurantelor tradiționale a scăzut de la 11% din cifra de afaceri în 2023 la doar 3% în 2024. Pentru Moureaud, situația este și mai gravă. „Am senzația că muncesc degeaba. După ce plătesc salariile, furnizorii, taxele și contribuțiile, abia dacă ies pe zero. Uneori nu pot să-mi plătesc nici mie salariu.”
În ultimul an, aproape 9.800 de restaurante s-au închis definitiv în Franța, potrivit datelor prezentate de Céline Viale, președinta la nivel de departament a sindicatului patronilor din hoteluri și restaurante. Cifra reprezintă o creștere de 10% față de anul anterior. „Cifra de afaceri a scăzut, în medie, cu 22%, din cauza numărului tot mai mic de clienți”, spune Viale. În locul restaurantelor tradiționale apar fast-food-uri, kebaburi sau lanțuri de burgeri.
O schimbare culturală profundă
În 2010, „masa gastronomică a francezilor” a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO. Era recunoscut nu doar felul de mâncare, ci ritualul social al mesei structurate, cu mai multe feluri și asociere cu vin. Astăzi, acest model este abandonat, spune Viale. „Noua generație nu a crescut cu alimentația tradițională. Americanizarea obiceiurilor alimentare a fost masivă și foarte rapidă.” Pentru mulți tineri, cina a devenit o pungă cu nuggets livrată acasă. Mâncatul la restaurant este rezervat doar ocaziilor speciale. „Am mâncat un sandviș”, spune o tânără. „Nu merg aproape niciodată la restaurante. Este o chestiune de timp și de bani.”
Consultantul Bernard Boutboul explică faptul că între 2022 și 2024 costurile cu materiile prime au crescut, în medie, cu 16%. Unele restaurante au majorat prețurile cu peste 20%. Creșterea medie la nivel național a fost de 23%.
Această explozie a prețurilor a venit într-un moment prost, când francezii se confruntau deja cu facturi mai mari la energie și alimente. „Plăcerea tipic franceză de a mânca la restaurant a devenit prohibitivă pentru mulți”, spune Boutboul. În același timp, gusturile s-au schimbat. Tinerii caută experiențe, nu neapărat mâncare. Localul trebuie să fie atractiv vizual, „instagramabil”, iar masa să fie rapidă.
Un viitor incert pentru bistrouri
Există și excepții. Unele lanțuri noi încearcă să reinventeze braseria clasică, cu prețuri mai accesibile. Însă rețeaua densă de restaurante mici, care definea Franța la orele mesei, se destramă rapid. „Mi-e teamă că vom ajunge la un sistem cu două niveluri”, spune Céline Viale. „Câțiva vor mânca în restaurante gastronomice foarte scumpe, iar restul vor mânca prost sau acasă.”
Pentru o țară care și-a construit identitatea în jurul mesei, dispariția bistroului nu este doar o problemă economică. Este un semn al unei schimbări culturale profunde.
