Când scopul este pierderea în greutate, postul intermitent ar putea fi puțin mai eficient decât restricția calorică. Este deocamdată doar o ipoteză la care a ajuns un studiu realizat de medici și cercetători de la Universitatea din Knoxville, Colorado, pentru că datele științifice sunt încă destul de incerte la acest moment, scrie publicația ilfattoalimentare.
Pentru a compara cele două abordări, autorii au selectat 165 de persoane obeze, cu un indice de masă corporală mediu de 34 și o vârstă medie de 42 de ani, și le-au împărțit în două grupuri. De asemenea, toți participanții au fost încurajați să facă cel puțin cinci ore de activitate fizică pe săptămână (sprijinită prin acces gratuit) și au fost instruiți în privința calității alimentelor și a conținutului caloric. În plus, au beneficiat de terapie comportamentală de susținere, cu alte cuvinte un set de reguli și măsuri complementare unitare.
Grupul care a urmat postul intermitent trebuia să consume doar 20% din necesarul caloric mediu în trei zile neconsecutive pe săptămână, în timp ce grupa cu focus pe restricția calorică trebuia să reducă aportul caloric cu 34,3%, urmărind ca 55% din calorii să provină din carbohidrați, 15% din proteine și 5% din grăsimi. Toate acestea, timp de un an.
După 12 luni, grupul cu post intermitent a pierdut, în medie, 7,6% din greutate, în timp ce grupul cu restricție calorică a pierdut 5%. De asemenea, în primul grup, 58% dintre participanți au slăbit cel puțin 5% din greutatea corporală, comparativ cu 47% în cel de-al doilea grup. Parametrii metabolici și cardiovasculari au fost în linie cu greutatea, adică puțin mai buni în grupul care a ținut post intermitent.
Studiul nu a evidențiat diferențe foarte semnificative
Rezultatele pot fi luate doar ca ipoteză de lucru deocamdată pentru că cercetătorii au obținut rezultatele pe un eșantion relativ mic, cu aproximativ 80 de persoane pe grup.
Dar există și un alt factor care ar putea să fi făcut ca postul intermitent să pară mai eficient: aderența mai bună la recomandări. Cei care țineau post nu aveau restricții speciale în afară de aportul total de calorii și, deși erau încurajați să mănânce sănătos, nu trebuiau să fie foarte atenți la ce puneau în farfurie. Ceilalți, însă, trebuiau să numere caloriile timp de un an, lucru care ar fi putut descuraja o parte dintre participanți, ceea ce ar fi putut duce la o aplicare mai puțin riguroasă a dietei.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
În final, studiul se confruntă cu limitele majore ale tuturor cercetărilor de acest tip: faptul că întregul control asupra a ceea ce consumă participanții este lăsat în mâinile lor, la fel și rapoartele oferite.
Stadiul actual al cercetării pe tema postului intermitent
În realitate, concluziile reflectă ceea ce se observă frecvent în încercările de a dovedi științific efectele postului intermitent, unul dintre cele mai populare regimuri alimentare din ultimii ani, susținut și de influenceri și diverse celebrități. La ora actuală, datele adunate la un loc nu confirmă eficiența remarcabilă pe care o promovează mulți, ba chiar dimpotrivă: abia dacă arată o eficiență modestă, atunci când o arată.
Subiectul a fost abordat și într-un articol publicat în Nature, unde s-a încercat o analiză bazată pe cele mai importante studii din ultimii ani, atât pe animale cât și pe oameni. În primul rând, trebuie distinse două obiective diferite: pierderea în greutate, pe de o parte, și alte posibile beneficii, precum cele asupra metabolismului, cancerului, Alzheimerului sau altor afecțiuni.
În ceea ce privește pierderea în greutate, este probabil ca postul intermitent să aducă un mic avantaj față de dietele clasice, dar acest avantaj este reversibil. De îndată ce se revine la un regim alimentar normal, greutatea tinde să revină.
În ceea ce privește celelalte efecte posibile, dovezile sunt insuficiente, obținute deocamdată preponderent pe animale, fie pentru beneficiile unei încetiniri de moment a metabolismului, fie pentru riscurile posibile, inițial ignorate, dar acum studiate mai atent.
Rezultatul este că și experții sunt împărțiți: unii susțin că nu există beneficii reale, alții sunt susținători convinși, iar alții adoptă o poziție intermediară. De unde în general nevoia de prudență față de cei care promovează postul intermitent ca soluție universală, în așteptarea unor dovezi mai clare.
