Sursa foto: Pexels
Se întâmplă uneori să fim foarte pofticioși în preajma mâncării și să avem tendința de a ronțăi mereu câte ceva. Fie că gătim, fie că pregătim masa pentru cei din casă sau pentru invitați, fie că reorganizăm frigiderul, fie că rămân niște resturi de mâncare în farfuria copilului și nu ne îndurăm să le aruncăm sau să facem altceva cu ele etc.
Deși la un prim gând ai spune că aceste gustări sunt nevinovate, cred că dacă am pune pe o farfurie toate aceste guri nevinovate de mâncare am rămâne impresionați de cantitate. Cumva, când iei doar câteva guri din mâncare, fie că vorbim de fructe, fie de nuci sau resturi de prăjituri, nu simți în stomac că fiind plin sau că te-ai săturat, nu consideri că ai mâncat și cumva toate aceste reprize de mâncat nu țin loc de masă principală.
Dacă te întrebi de ce îți pică atât de greu toate aceste guri nevinovate de mâncare, uite câteva posibile răspunsuri:
- Înghițirea aerului (aerofagia):
Ciugulitul constant poate duce la înghițirea unei cantități mai mari de aer, mai ales dacă mâncăm rapid sau vorbim în timp ce mâncăm. Aerul înghițit ajunge în stomac și provoacă balonare. Nu vi se pare că uneori doar după câteva guri vă simțiți abdomenul umflat, parcă nejustificat de mult față de cantitatea mâncată? - Digestie incompletă:
Când mâncăm frecvent, stomacul și intestinele nu au timp să proceseze complet mâncarea consumată anterior. Aceasta poate duce la fermentație excesivă în intestinul gros, producând gaze. Mai ales atunci când amesteci fructele, care se digeră mai rapid, cu bucăți de carne sau brânzeturi grase. - Consumul de alimente care favorizează gazele:
Gustările pe care le ciugulim (cum ar fi nucile, fructele uscate, biscuiții sau alimentele bogate în fibre) pot fi greu de digerat și pot produce gaze. - Lipsa pauzelor digestive:
Sistemul digestiv funcționează mai eficient când există pauze între mese. Dacă mâncăm constant, procesul de digestie poate deveni mai lent și mai puțin eficient. În special cei care au diagnostic de colon iritabil ar trebui să respecte obligatoriu această regulă dacă vor să aibă confort digestiv. Este esențială pauza digestivă de câteva ore pentru sporirea confortului în propriul lor corp. - Alterarea florei intestinale:
Gustările frecvente, mai ales dacă sunt bogate în zahăr sau carbohidrați rafinați, pot afecta echilibrul microbiomului intestinal, favorizând bacteriile care produc gaze. Dacă ați avut o perioadă îndelungată în care ați consumat multe dulciuri, chiar dacă acestea au fost calitative, efectele asupra florei se pot resimți pe termen lung.
Ce poți face pentru a reduce balonarea?
- Stabilește mese regulate: Consumă mese principale echilibrate și evită gustările frecvente. Rămâi la un program de 2-3 mese principale și o gustare și renunță la a mai mânca fie și 5 migdale în afara acestui program. Dacă gătești, gustă mâncarea spre final, nu cu fiecare pas al gătitului.
- Mănâncă încet: Mestecă bine mâncarea și evită să vorbești în timp ce mănânci. Strânge toate gustărelele într-un bol și consumă-le la o singură masă.
- Alege gustări ușor digerabile: Optează pentru legume crude, iaurt sau o mână de nuci, dar consumă-le cu moderație.
- Bea apă: Evită băuturile carbogazoase și consumă apă plată între mese. Apa plată și cafeaua neagră ar fi cam singurele băuturi care nu necesită efort digestiv, așadar, nu deranjează cu nimic digestia.
- Monitorizează reacțiile la alimente: Unele persoane pot avea sensibilități alimentare (de exemplu, la lactoză sau gluten), ceea ce poate agrava balonarea. Dacă te simți balonat și pui lapte animal în cafea, ia câteva zile de pauză de la acest obicei și lasă cafeaua neagră sau pune lapte vegetal în cafea dacă vrei musai să-i schimbe puțin culoarea și să nu mai fie așa amară.
Alte trucuri împotriva ronțăitului foarte des sunt și următoarele: să mestecați gumă (10-15 min), să vă spălați pe dinți, să vă dați cu ruj/strugurel, să purtați mască cum purtam în perioada Covid, să vă organizați bucătăria în așa fel încât să stați cât mai puțin în preajma mâncării, etc.
