Analiză Economedia: De ce au dispărut legumele românești din sezonul rece. Serele s-au redus de aproape opt ori după 1990

În sezonul rece, roșiile, castraveții sau ardeii produși local au devenit greu de găsit în piețe și magazine. Oferta este dominată de importuri, în special din Turcia, în timp ce producția internă se limitează, de regulă, la culturi mai rezistente la frig, precum pătrunjelul, ceapa verde și ridichiile, conform unei analize Economedia.

Această situație este legată direct de scăderea continuă a suprafețelor cultivate în spații protejate după 1990. Dacă în acel an România avea 1.843 de hectare de sere, în 2024 au mai rămas doar 243 de hectare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Cristian Rusu, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Legume în Sere, Solarii și Câmp „LEGROM”, descrie declinul: „Suprafața de sere și solarii este în cădere liberă. La nivelul anilor ’90, numai în București erau aproximativ 300 de hectare de sere încălzite. În momentul de față nu mai este nimic. Extrapolând la nivel național, situația este similară în sectorul sere. Solariile încă sunt prezente, dar într-un fel de comă indusă”.

Reprezentanții sectorului susțin că, în realitate, suprafețele au fost chiar mai mari decât cele din statisticile oficiale. Gheorghe Vlad, președintele Organizației Interprofesionale Legume-Fructe (OIPA Legume-Fructe), afirmă: „În 1990, România avea una dintre cele mai extinse suprafețe protejate din Europa de Est, cu sere circa 3.000 hectare, solarii circa 30.000 hectare, cartof, 245.000 hectare și legume în câmp, circa 250.000 hectare răspândite. În primele două decenii post-revoluție, aceste suprafețe au scăzut continuu”.

Declinul a fost accelerat în anii 2000. În 2003 existau încă 1.209 hectare de sere, dar în 2004 suprafața a coborât la 729 de hectare. O altă scădere puternică a avut loc în 2007–2008, când suprafețele s-au redus de la 536 la 275 de hectare.

Cauzele sunt multiple. Gheorghe Vlad explică: „Aceste suprafețe au scăzut continuu din cauza lipsei de investiții după tranziția economică, a privatizării necoordonate și a dispariției sistemelor integrative de producție. În anul 1989, erau funcționale 70 de fabrici de conserve. Acum mai avem doar 21, din care funcționale cinci, la Tecuci, Buzău, Râureni, Fetești și Caracal”.

Citește continuarea analizei pe Economedia.