ANALIZĂ | De ce a declarat ONU anul 2026 drept Anul Internațional al Femeii Fermier / Rolul femeilor în agricultură, statistici Eurostat și soluții FAO

În satele din Transilvania, la fel ca în fermele de lactate din Olanda sau în livezile de măslini din sudul Italiei, agricultura are un chip care, din punct de vedere statistic și legislativ, rămâne adesea în umbră. Organizația Națiunilor Unite a declarat oficial anul 2026 drept Anul Internațional al Femeii Fermier (IYWF 2026).

Această inițiativă pune sub lumina reflectoarelor rolurile esențiale pe care femeile le ocupă în sistemele agroalimentare, de la producție până la comerț, activități care rămân frecvent nerecunoscute. Femeile fermier reprezintă piloni centrali pentru securitatea alimentară, nutriție și reziliență economică. IYWF 2026 își propune să crească gradul de conștientizare și să promoveze acțiuni concrete pentru a elimina disparitățile de gen, îmbunătățind astfel nivelul de trai al femeilor la nivel global.

Dincolo de celebrare, acest demers vizează barierele structurale care blochează potențialul feminin în agricultură. Obiectivele centrale includ facilitarea accesului la proprietatea asupra terenurilor, eliminarea constrângerilor financiare și tehnice, precum și extinderea accesului la servicii și educație. Totodată, se urmărește încurajarea unor politici și investiții care să ducă la emanciparea femeilor în cadrul sistemelor agroalimentare și la crearea unor sinergii între inițiativele internaționale care sprijină această categorie profesională.

Cine sunt, de fapt, femeile fermier?

Definiția propusă de acest an internațional este una vastă și incluzivă. Femeile fermier sunt toate acele femei care lucrează în sistemele agroalimentare, în diverse capacități, pe toate segmentele lanțurilor de valoare. Această categorie cuprinde producătoare, țărănci, femei care gestionează ferme familiale sau mici exploatații, lucrătoare sezoniere, pescărițe, apicultoare, păstorițe sau femei care lucrează în silvicultură. Conceptul include, de asemenea, procesatoarele, comerciantele, deținătoarele de cunoștințe tradiționale, cercetătoarele în științe agricole, precum și antreprenoarele din mediul rural.

Această abordare recunoaște femeile în toată diversitatea lor: de la tinere la vârstnice, femei din comunități indigene sau locale, persoane cu dizabilități, refugiate sau strămutate. Este o definiție care acoperă atât munca formală, cât și pe cea informală, recunoscând contribuțiile acestora indiferent de statutul de proprietar al pământului sau de cel de angajat. Se reflectă, astfel, rolul esențial pe care femeile îl joacă în susținerea sistemelor agroalimentare prin leadership, dar și prin munca domestică și de îngrijire, toate acestea contribuind la securitatea alimentară și la prosperitatea economică a comunităților.

Radiografia inegalității: Cifrele europene despre femeile fermier

Europa gestionează politici agricole complexe, însă datele oficiale reflectă o realitate fragmentată. Conform statisticilor Eurostat din cel mai recent recensământ agricol, aproximativ 32% dintre managerii de exploatații agricole din Uniunea Europeană sunt femei. Totuși, dimensiunea contează: fermele conduse de femei au, în medie, o suprafață de doar 9 hectare, fiind de aproape două ori mai mici decât cele administrate de bărbați.

Statistica devine critică în privința reînnoirii generațiilor. Conform datelor publicate de Comisia Europeană prin indicatorii PAC, doar 3% din totalul fermierilor din UE sunt femei sub vârsta de 40 de ani. Acest dezechilibru indică o problemă profundă de succesiune. În multe zone rurale, pământul se transmite prioritar pe linie masculină, fapt ce exclude fiicele de la circuitul de proprietate. Această barieră le blochează accesul la credite bancare sau la subvenții europene consistente, care sunt condiționate de deținerea activelor și a terenului.

Analiză: Productivitatea și barierele de gen

În România și în restul Europei de Est, discrepanța este accentuată de un contrast economic. Deși femeile sunt prezente masiv în activitățile de producție și procesare, ele lipsesc din structurile de decizie ale asociațiilor profesionale.

FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură), instituția specializată care coordonează eforturile internaționale de combatere a foamei și de îmbunătățire a sistemelor alimentare, subliniază un aspect vital: dacă femeile ar beneficia de același acces la resurse productive ca bărbații, productivitatea agricolă ar crește suficient de mult încât să reducă numărul persoanelor subnutrite la nivel global cu până la 150 de milioane.

În context european, această eficiență se traduce prin adaptarea mai rapidă la schimbările climatice. Studiile de impact arată că femeile fermier tind să adopte mai repede practici sustenabile și diversificarea culturilor, elemente esențiale pentru viabilitatea satului european. Fără o integrare reală a femeilor în mecanismele de proprietate și decizie, agricultura riscă să rămână un sector îmbătrânit, incapabil să se modernizeze în ritm cu cerințele pieței.

Cum vă puteți implica?

Inițiativa IYWF 2026 are nevoie de acțiuni concrete din partea producătorilor, organizațiilor și consumatorilor. Iată cum puteți susține acest demers:

Partajați experiențe reale: Dacă sunteți femeie fermier sau lucrați cu una, povestiți despre succesul sau obstacolele întâmpinate. Vizibilitatea modelelor de succes încurajează tinerele să intre în sector.

Folosiți resursele locale: Organizați în comunitățile voastre mici piețe sau prezentări de produse unde să evidențiați faptul că acele alimente provin din ferme gestionate de femei.

Promovați echitatea în asociații: Solicitați și susțineți prezența femeilor în consiliile directoare ale cooperativelor din care faceți parte.

Utilizați platformele oficiale: Folosiți materialele de comunicare puse la dispoziție de https://www.fao.org/woman-farmer-2026/en pentru a vă informa despre oportunitățile de finanțare și parteneriate internaționale.