Foto: Colaj G4Food
În Europa medievală, vinetele au fost privite cu suspiciune din cauza asocierii lor cu familia Solanaceae (familia solanaceelor), care include și plante periculoase sau toxice, cum ar fi mătrăguna (Atropa belladonna), ciumăfaia (Datura stramonium) și chiar tutunul. Această familie de plante era cunoscută pentru conținutul de alcaloizi, compuși chimici care pot avea efecte toxice sau halucinogene, în cantități mari.
Originea denumirii „merele nebuniei”
Vinetele, cunoscute științific ca Solanum melongena, erau numite „merele nebuniei” (în engleză, „mad apples”) deoarece se credea că, dacă erau consumate, provocau boli mintale sau „nebunie”. Această teamă a fost alimentată de superstiții, lipsa cunoștințelor despre nutriție și observațiile despre alte plante din familia Solanaceae care aveau efecte toxice sau psihoactive. De exemplu, mătrăguna era utilizată în doze mici ca medicament, dar în doze mari provoca halucinații severe și chiar moarte.
Alte motive pentru reputația proastă a vinetelor
-
Aspectul și denumirea lor exotică:
- Vinetele au fost aduse în Europa din Asia de Sud sau Orientul Mijlociu în Evul Mediu, iar aspectul lor ciudat, rotund sau alungit, și culorile variate (alb, galben, violet) au contribuit la ideea că ar fi plante stranii.
- În italiană, vinetele sunt numite „melanzane,” un cuvânt derivat din expresia latină „mala insana,” care se traduce prin „mărul nesănătos” sau „mărul nebuniei.”
-
Gustul amar:
- În trecut, vinetele aveau un gust mult mai amar decât soiurile moderne. Amăreala era asociată cu toxinele și pericolul.
- Oamenii credeau că amăreala ar putea provoca dezechilibre în „umorile” corpului, un concept central în medicina medievală.
-
Toxicitatea potențială:
- Vinetele crude conțin solanină, un alcaloid toxic prezent în toate plantele din familia Solanaceae (mai ales în frunze și fructele necoapte). În cantități mari, solanina poate provoca greață, dureri de cap și alte simptome.
- Consumul excesiv de vinete crude putea să cauzeze reacții ușoare, iar în epocă acest lucru era interpretat ca „nebunie” sau boală.
Cum s-a schimbat percepția despre vinete?
- Odată cu răspândirea lor în bucătăriile tradiționale din țările mediteraneene, vinetele au început să fie privite mai favorabil. În special, ele au devenit populare în bucătăria italiană, turcească și arabă, unde erau gătite pentru a elimina gustul amar și orice potențială toxicitate.
- În timp, oamenii au realizat că vinetele sunt nu doar sigure, dar și hrănitoare, având beneficii pentru sănătate, cum ar fi conținutul lor de fibre, antioxidanți și vitamine.
Denumirea „mărul nebuniei” este doar o relicvă istorică, dar ea reflectă teama și neînțelegerea legate de plantele exotice în Evul Mediu. Vinetele sunt acum un ingredient valoros în bucătăria mondială, folosite în rețete celebre precum parmegiana, moussaka sau baba ghanoush.
