foto: Grocery Gazette
În contextul tensionat al negocierii și ulterior semnării acordului de liber schimb UE-Mercosur a revenit puternic în actualitate problema controlului vamal la granițele UE a mărfurilor agroalimentare provenite din țări terțe care nu respectă aceleași standarde în ceea ce privește calitatea, substanțele chimice folosite în producție și prelucrare sau standardele privind îngrijirea animalelor.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Pentru a răspunde acestor temeri, unul din punctele principale de contestare a acordului cu Mercosur, UE a anunțat constituirea unui grup de lucru pentru amplificarea capacității de control la frontiere, amintind totodată că „autorităţile naţionale sunt responsabile de efectuarea controalelor asupra importurilor care sosesc din ţări terţe pentru a evalua conformitatea acestora cu normele UE privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale”. Promisiuni similare privind întărirea controalelor la frontierele UE fuseseră făcute și la începutul lui decembrie, când acordul cu Mercosur înainta cu pași repezi spre aprobarea finală.
Iar de acest punct sensibil se leagă și declarația de zilele trecute a ministrului Agriculturii din România, Florin Barbu, care a amintit că statul român „nu dispune, în prezent, de laboratoare şi echipamente necesare pentru a testa eventualele pesticide sau produse modificate genetic importate”. Din țările Mercosur sau altele, contează mai puțin, pentru că sunt și alte țări care exportă puternic fructe și legume în România despre care se știe că nu sunt tocmai campioni în materie de siguranță alimentară.
O problemă de legislație sau de aplicare a legii?
Dar dacă România nu are această capacitate, alte state UE pot realiza aceste controale? E o problemă de aplicare a legii sau legislația însăși ar trebui regândită? Sunt, toate, teme de discuție pe masa grupului de lucru. Însă, dincolo de cauze, pare însă cert că problema controlului importurilor reprezintă o problemă generală la nivel UE.
O serie de date oferite zilele trecute de șeful celei mai mari organizații agricole din Italia, Coldiretti, dau serios de gândit. Potrivit lui Ettore Prandini, exponent important al lumii agricole italiene și apropiat al premierului Giorgia Meloni, practic 97% din importurile agroalimentare din Italia din state extra UE rămân necontrolate.
230 de alerte alimentare în Italia în 2025
„Astăzi, controalele asupra mărfurilor agroalimentare provenite din afara UE se opresc, în medie, la doar 3%. Un procent îngrijorător, mai ales în lumina altor date: în 2025 au fost deja înregistrate 230 de alerte alimentare prin sistemul RASFF, legate de prezența reziduurilor de pesticide interzise, microorganisme patogene, micotoxine, metale grele, dioxine și aditivi interziși.
Un risc concret pentru consumatori și un prejudiciu direct pentru filierele de producție italiene”, a spus Prandini, în contextul manifestațiilor de zilele trecut de la Torino ale agriculorilor italieni. Una dintre mai multele, interne sau la Strasbourg, în care agricultorii reclamă problema controalelor la frontieră ca pe una dintre cele mai acute ale sectorului.
„În ceea ce privește carnea de vită, în 2024 au ajuns în Italia 377 de milioane de kilograme din import, dintre care 32 de milioane de kilograme de carne congelată. În 2025, importurile totale au crescut cu 3%, însă cele de carne congelată au înregistrat o creștere de 30%. Motivele de îngrijorare sunt legate de utilizarea, în multe țări din afara UE, în special în America de Sud, a antibioticelor și promotorilor de creștere, precum și de lacunele în controalele privind hormonii interziși în Europa, așa cum este cazul Braziliei”, a mai afirmat liderul organizației Coldiretti, din Italia.
Italia, principalul producător de orez european, este invadată de orezul din import
O situație similară se regăsește și în sectorul orezului, Italia fiind prima țară producătoare de pe continent. „În 2024, în Italia au fost importate 300 de milioane de kilograme, aproape trei sferturi provenind din Asia, iar în primele zece luni din 2025 importurile au crescut cu 9%. În orezul indian au fost detectate fungicide și insecticide interzise în UE din cauza efectelor lor cancerigene și neurotoxice, în timp ce în orezul din Paraguay a fost identificat un fungicid care afectează funcția hormonală”, a mai spus Prandini.
În pofida acestor riscuri, 60% din orezul importat beneficiază de taxe vamale zero, iar din 2009, datorită regimului fiscal EBA („Everything but Arms”) gândit pentru a ajuta țările sărace, importurile din aceste țări au crescut de la 9 la aproape 50 de milioane de kilograme, agravând fenomenele de dumping, asociate utilizării pesticidelor interzise și suspiciunilor privind exploatarea muncii copiilor, mai dezvăluie reprezentantul agriculturii italiene, conform acestuia.
Și încă o problemă colaterală, fără legătură cu alimentele dar cu mare legătură cu agricultura. Prandini a mai amintit că și pepinierele italiene se confruntă cu mari dificultăți din cauza importurilor de plante și flori din afara UE, precum trandarifii din Kenya, adesea produși în condiții de exploatare a forței de muncă. În 2024, valoarea importurilor din țări extra-UE în acest sector a ajuns la 41 de milioane de euro, iar în primele zece luni din 2025 intrările au crescut suplimentar cu 8%, potrivit cifrelor oferite de el.
Cum se desfășoară controalele
Controalele la graniță sunt reglementate de Regulamentul (UE) 2017/625, care prevede verificări privind: documentația (certificate sanitare, origine, trasabilitate), identitatea (corespondența dintre documente și marfă), controalele fizice (analize de laborator pe eșantioane).
Aceste controale au loc în principal la Punctele de Control Frontalier – porturi, aeroporturi și puncte de trecere terestre autorizate.
În practică, doar un mic procent de loturi de marfă este supus controalelor fizice, cu diferențe mari în funcție de produs și țara de origine. Frecvența controalelor crește în general în cazul unor nereguli anterioare, dacă produsul este inclus în măsuri de control întărit (de exemplu anumite loturi de orez, condimente, fructe uscate) sau după alerte RASFF repetate.
Ce este sistemul RASFF
Sistemului RASFF (Rapid Alert System for Food and Feed) este sistemul european de alertă rapidă care semnalează: pesticide interzise, micotoxine, metale grele, bacterii patogene, aditivi neautorizați.
Atunci când o țară sau un produs acumulează numeroase notificări, pot fi introduse controale întărite, iar în cazuri extreme, pot apărea interdicții temporare de import, așa cum s-a întâmplat recent în contextul gripei aviare sau a pestei micilor rumegătoare.
Dar dacă pe hârtie lucrurile par clare, principalele puncte critice pe care le reclamă în repetate rânduri organizațiile agricole sunt legate de numărul de controale considerat insuficient numeric în raport cu volumele de mărfuri importate, standarde de producție neechivalente cu cele din UE (utilizarea antibioticelor, pesticidelor, hormonilor), risc de concurență neloială față de producătorii europeni, posibile riscuri pentru sănătatea consumatorilor, în multe țări din afara UE fiind permise substanțe care în Europa sunt interzise din motive sanitare sau de protecție a mediului.
