Nutriționistul Tania Fântână / Sursa foto: G4Food
Te-ai surprins vreodată mâncând mult mai mult decât aveai nevoie, chiar dacă nu îți era cu adevărat foame? Ai avut momente în care senzația de stomac plin părea să-ți ofere un fel de confort sau liniște? Dacă da, să știi că nu este doar o lipsă de voință – ci o reacție naturală a corpului la anxietate și stres.
Foarte multe persoane dintre cele cu care eu lucrez pe partea de reeducare emoțională se confruntă cu această problemă. Toți dau vina pe lipsa voinței, pe moștenirea genetică, pe corpul lor pe care nu îl înțeleg dintotdeauna.
Totuși, sunt mulți oameni care reacționează așa. Chiar așa să nu aibă niciunul voință?
De ce apare nevoia de a mânca mult când suntem anxioși?
Anxietatea este o stare de tensiune, nesiguranță și stres prelungit. Corpul nostru o percepe ca pe o amenințare și reacționează în moduri care ne pot surprinde. Mâncatul excesiv este una dintre aceste reacții și are mai multe cauze:
1. Stresul activează hormonii foamei
Când suntem anxioși, corpul eliberează cortizol – un hormon care crește pofta de mâncare, în special de alimente bogate în calorii. De ce? Pentru că, din punct de vedere evolutiv, corpul nostru asociază stresul cu un pericol real (de exemplu, lipsa hranei) și încearcă să facă rezerve de energie. Chiar dacă trăim într-o lume a abundenței, el nu știe asta și transformă orice exces de calorii în grăsime. Îți cere alimente foarte calorice tocmai ca să îi fie foarte ușor în acest demers. Nu cred că a mâncat nimeni broccoli sau mere acre în exces în timpul unui astfel de episod anxios.
Ce înseamnă asta în realitate?
Când te simți stresat sau neliniștit, ești mai predispus să mănânci carbohidrați, grăsimi și zahăr, deoarece acestea oferă o energie rapidă și stimulează senzația de „recompensă” din creier. Sunt alimentele cu cel mai mare impact asupra stării noastre de bine imediate.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
2. Senzația de stomac plin poate „calma” anxietatea
Mâncarea nu oferă doar energie, ci și un efect de liniștire temporară. Digestia necesită resurse și activează sistemul nervos parasimpatic, care este responsabil pentru relaxare și odihnă.
Cum funcționează?
După o masă mare, corpul intră într-o stare de somnolență și confort, iar acest lucru poate reduce simptomele anxietății – cel puțin pentru moment. Este un mecanism similar cu cel al somnului: corpul încearcă să se liniștească forțându-se să „încetinească”. Practic, corpul te ia din starea aceea de agitație și te ajută să te calmezi, să te liniștești, să te pui pe pauză.
3. Mâncatul ca o distragere de la gândurile anxioase
Pentru multe persoane, mâncarea devine un mecanism de evitare emoțională. Când ne simțim copleșiți de gânduri negative, mâncatul ne oferă o pauză mentală. Înghițiturile rapide, gustul plăcut și senzația de sațietate pot distrage atenția de la anxietate – dar doar temporar. De câte ori oare, după ore în șir de lucrat la laptop, nu ați vrut să mâncați ceva bun doar ca să vă schimbați starea?
Problema?
După masă, gândurile revin și, în plus, pot apărea vinovăția și frustrarea, ceea ce poate duce la un nou episod de stres – și un nou episod de mâncat compulsiv. Practic, este ca un foc ce se autoaprinde ori de câte ori situația o cere.
Deși este normal să apelăm la mâncare din când în când ca ajutor când avem o stare mai proastă și simțim nevoia de recompensă, este în ajutorul nostru să reușim să dezamorsăm astfel de situații tensionate și altfel decât cu mâncare. Tot în ajutorul nostru este să nu ținem în casă prea multe surse de calorii goale, pentru ca, în momentele când voința și autocontrolul sunt la niveluri minime, să nu avem în ce da iama.
De asemenea, pe termen lung, consultarea unui terapeut este soluția pentru a lucra cauza problemei și nu urmările acesteia. Dați-vă timp, nu renunțați și nu obosiți în a căuta pacea din voi!
