Foto: Netflix/IMDb
Serialul de competiție culinară „Culinary Class Wars”, difuzat de Netflix, a modificat semnificativ modul în care este perceput fine diningul în Coreea de Sud. Creșterea interesului public s-a tradus rapid în rezervări record și într-o vizibilitate fără precedent pentru bucătarii implicați., conform AP News.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Când chef Jun Lee a deschis restaurantul SOIGNÉ din Seul, în urmă cu 13 ani, explicațiile făceau parte din rutină. La restaurantul său de „modern Seoul cuisine”, care oferă exclusiv meniu de degustare, clienții solicitau preparate à la carte sau întrebau de ce o masă durează atât de mult.
Astăzi, întrebările sunt diferite. Oaspeții vor să înțeleagă combinațiile de arome, tehnicile de gătit și filosofia din spatele fiecărui preparat.
„Mulți oameni fie nu știau că această cultură există, fie nu erau interesați în mod special”, a declarat Lee. „Dar acum devin interesați, iar când vin să ia masa, întrebările pe care le pun, felul în care le formulează, au mai multă profunzime”.
Formatul emisiunii pune față în față bucătari consacrați, denumiți „white spoon”, inclusiv proprietari de restaurante cu stele Michelin, și concurenți „black spoon”, considerați outsideri. Al doilea sezon a debutat pe primul loc în topul global Netflix pentru producții non-engleze, în decembrie, și a rămas în clasament timp de cinci săptămâni consecutive. Platforma a confirmat deja un al treilea sezon.
Aproape 450.000 de cereri pentru 150 de locuri
Tei Yong, CEO al CATCHTABLE, cea mai mare platformă de rezervări pentru restaurante din Coreea de Sud, spune că impactul a depășit zona de divertisment.
„Nu mi-am imaginat niciodată că o singură emisiune TV poate genera un asemenea nivel de interes pentru gastronomie”, a spus Yong.
În noiembrie 2024, după difuzarea primului sezon, Primăria Metropolitană din Seul a organizat un eveniment pop-up cu bucătari fine dining din serial. Când CATCHTABLE a deschis 150 de rezervări, aproape 450.000 de persoane au încercat să obțină un loc, aproximativ 3.000 pentru fiecare masă disponibilă.
Potrivit lui Yong, interesul s-a menținut și după sezonul al doilea. În cele cinci săptămâni de după premieră, numărul mediu de rezervări și înscrieri pe listele de așteptare pentru restaurantele participante a crescut cu aproximativ 303% față de perioada anterioară.
Bucătari tratați ca vedete
Chef Kim Sung-woon, de la restaurantul Table for Four din Seul, afirmă că rezervările s-au triplat după apariția în emisiune. Echipa sa primește în jur de 100 de apeluri zilnic, atât de multe încât cu greu reușesc să le gestioneze în timpul programului.
Schimbarea este și personală.
„Clienții îmi cer în permanență fotografii, mă simt ca o celebritate”, a spus Kim. „Am primit mai multe scrisori decât în orice alt moment de la terminarea serviciului militar. Fani tineri, chiar și copii, îmi scriu”.
Născut și crescut în Taean, un oraș de coastă la sud de Seul, Kim a lucrat în agricultură și visa să devină arbitru de baseball înainte de a ajunge în industria restaurantelor. Deși are zeci de ani de experiență, spune că a rămas fără cuvinte când a ajuns pe platoul Netflix și i-a văzut pe bucătarii pe care îi admira.
Și Jun Lee a observat schimbări similare. Pe stradă, oamenii îi cer fotografii, iar solicitările de colaborări internaționale au crescut.
„Înainte de emisiune, străinii reprezentau majoritatea rezervărilor noastre”, a spus Lee. „Acum clienții sud-coreeni rezervă atât de repede încât vizitatorii din străinătate nu mai găsesc mese disponibile”.
Fine dining și identitate culturală
Emisiunea a avut un impact major asupra bucătarilor care servesc bucătărie coreeană reinterpretată prin tehnici fine dining, un segment care atrage tot mai multă atenție internațională.
Pentru Lee, simpla utilizare a unor ingrediente coreene nu este suficientă pentru a defini un preparat ca fiind autentic.
„Dacă pui kimchi într-un fel de mâncare și spui că este inspirat din bucătăria coreeană, asta îl face coreean?”, a explicat el. „Cultura culinară coreeană nu ține de rețete specifice, ci de obiceiurile de viață acumulate pe care oamenii le-au creat”.
Dincolo de preparatele devenite populare la nivel global, precum barbecue-ul coreean sau bibimbap, bucătari precum Lee încearcă să redea o identitate mai nuanțată. El folosește tehnici învățate în bucătării din New York, influențate de școala franceză și americană.
„Dar pentru că le exprim ca persoană sud-coreeană care trăiește în Seul, elementele coreene apar în mod natural”, a spus Lee.
În loc să traducă termenii în concepte occidentale, preferă să îi păstreze în coreeană. Preparatul său emblematic, Hanwoo and Banchans, include carne de vită premium și o selecție de garnituri și legume de sezon.
„Termenul de garnitură, în engleză, sugerează ceva opțional. Dar în cultura coreeană, fără banchan, o masă pare incompletă. Numărul de banchan arată dacă este o zi obișnuită sau o ocazie specială, emoții împărtășite de cei care trăiesc această cultură”.
Interes în creștere, dar și dificultăți
Succesul serialului vine după ani de eforturi ale autorităților sud-coreene de a promova bucătăria națională la nivel global.
Jihyung Andrew Kim, profesor de arte culinare și management alimentar la Hanyang Women’s University, consideră că zona de divertisment a accelerat procesul.
„Guvernul a depus eforturi reale pentru o perioadă lungă de timp”, a spus el. „Dar Netflix și conținutul cultural, cum ar fi recunoașterea internațională obținută de BTS, au accelerat globalizarea bucătăriei coreene”.
Profesorul observă că interesul pentru fine dining a crescut în special în rândul tinerilor de 20 și 30 de ani, influențați de cultura rețelelor sociale, unde experiențele culinare devin conținut distribuit online.
Entuziasmul nu elimină însă problemele structurale. Chef Kim atrage atenția asupra deficitului de personal din servicii, apărut după pandemie.
„Pentru ca fine diningul să se dezvolte cu adevărat, avem nevoie ca echipele de servire să crească odată cu bucătarii”, a declarat el.
La rândul său, Lee spune că piața este tot mai competitivă.
„Dacă piața nu s-ar fi extins prin Netflix și prin această emisiune, mediul ar fi fost mult mai dificil”, a afirmat bucătarul.
Pentru moment, „Culinary Class Wars” a transformat fine diningul din Coreea de Sud dintr-un segment de nișă într-un fenomen cu impact național, cu efecte vizibile atât în restaurante, cât și în percepția publicului.
