Consiliul Concurenţei: Adaosul comercial la mărcile proprii e mai mare / Sunt tot mai numeroase în România / ”Le conferă retailerilor un grad sporit de adaptabilitate la condiţiile inflaţioniste”

Ponderea mărcilor proprii pe piaţa locală este pe trend crescător, cu valori peste media calculată la nivelul ţărilor în care grupurile din România sunt prezente, produsele româneşti având o pondere puţin mai mare decât cea a produselor de provenienţă străină, peste 50%, relevă Raportul privind evoluţia concurenţei în sectoare cheie, lansat de Consiliul Concurenţei.

“Din datele disponibile, Consiliul Concurenţei a constatat o pondere a mărcilor proprii în România în creştere (ajungând, în 2024, la 30,2% din total produse (+2,8 pp faţă de anul 2021), respectiv 33,8% din produsele alimentare (+3,9 pp faţă de anul 2021), cu valori peste media calculată la nivelul ţărilor în care grupurile din România sunt prezente. Produsele româneşti au o pondere puţin mai mare decât cea a produselor de provenienţă străină, având un trend uşor crescător (de la 50,4 în anul 2021, la 52,1% în anul 2024)”, spun autorii raportului, transmite Agerpres.

În ceea ce priveşte produsele alimentare, ponderea produselor româneşti este mai ridicată, fiind, probabil, influenţată şi de perisabilitatea produselor (creştere de la 55,7% în 2020, la 56,1 în 2024).

Produsele străine, pondere mai mare

La nivelul mărcilor proprii, pe ansamblu, se poate observa că produsele de provenienţă străină au o pondere uşor mai mare.

Potrivit sursei citate, mărcile proprii le conferă retailerilor un grad sporit de adaptabilitate la condiţiile inflaţioniste (potenţial în detrimentul jucătorilor mai mici) şi le sporeşte capacitatea de a se conforma măsurilor de plafonare a adaosului. În plus, prelungirea plafonării adaosurilor şi creşterea ponderii mărcilor proprii în vânzările retailerilor pot conduce la afectarea unor pieţe în ansamblu, de exemplu, pe măsură ce retailerii acaparează o cotă tot mai importantă din anumite pieţe, producătorii/procesatorii îşi pot pierde din independenţă şi din motivaţia de a inova.

În perioada 2020 – semestrul I 2025, a fost observată o creştere a adaosului, accelerată în anul 2023. Acest fapt confirmă efectul de tip waterbed observat de Consiliul Concurenţei în cadrul mai multor analize, dar poate fi explicat şi prin creşterea anumitor costuri logistice, cum ar fi salarii, energie electrică, carburanţi etc.

Produsele de marcă proprie, mai ieftine

Analizele autorităţii de concurenţă au evidenţiat faptul că produsele de marcă proprie tind să fie mai ieftine (costuri de achiziţie şi preţuri de vânzare la raft mai mici), iar retailerii tind să practice adaosuri mai scăzute (cel puţin la nivelul categoriilor de bunuri alimentare de bază). Această strategie, bazată tot mai mult pe dezvoltarea de mărci proprii, oferă retailerilor mai mult control privind preţurile (care sunt mai scăzute în cazul produselor de marcă proprie), însă poate genera efecte imprevizibile pe pieţele de furnizare, unde poate determina un grad mai mare de dependenţă a furnizorilor în relaţia cu retailerii.

Totuşi, contrar observaţiilor realizate la nivelul categoriilor de bază, la nivel general (total produse şi/sau total produse româneşti), adaosurile la produsele de marcă proprie sunt chiar mai mari, atenţionează Consiliul Concurenţei.

Astfel, retailerii utilizează controlul mult mai mare pe care îl au asupra tuturor elementelor de preţ la nivelul produselor de marcă proprie (producţie, logistică, adaos pe întregul lanţ, calitate etc.) pentru: a scădea preţurile/adaosurile practicate în cazul bunurilor alimentare de bază (pentru produsele de marcă proprie); a-şi recupera aceste pierderi la nivelul celorlalte categorii de produse de marcă proprie.

Mărcile proprii, avantaje evidente

Analiza Consiliului Concurenţei s-a axat pe categoriile următoare: pâine, lapte, brânză, iaurt, făină, ouă, ulei, zahăr, orez, produse de patiserie.

“Practic, mărcile proprii le conferă retailerilor rezilienţă şi le sporeşte capacitatea de a se conforma măsurilor de plafonare a adaosului. În ciuda avantajelor evidente (la nivel de preţ) pentru consumatorii vulnerabili, pot exista consecinţe semnificative de ordin comercial şi concurenţial: presiune pusă pe marjele producătorilor; creşterea preţurilor la alte categorii de produse – unele dintre aceste produse fiind achiziţionate inclusiv de categoriile de clienţi vulnerabili; în aceste condiţii, efectele actului normativ pot fi mai degrabă aparente (observabile doar pe o parte a coşului de consum a categoriilor vulnerabile); afectarea unor pieţe în ansamblu (pe măsură ce retailerii acaparează o cotă tot mai importantă din anumite pieţe, producătorii/procesatorii îşi pot pierde din independenţă şi din motivaţia de a inova)”, explică specialiştii Consiliului Concurenţei.

Produse româneşti ori de provenienţă românească sunt acele produse realizate/fabricate în România. Estimările retailerilor, în lipsa unei trasabilităţi mai precise, au considerat produse de provenienţa românească acele produse pentru care ultima verigă de producţie a fost adăugată în România, se precizează în document.